Site icon Glasul.info

Avem nevoie să se mai nască un Ștefan care să facă ordine în Valahia și în Ardeal, și să unească din nou “rumânii”!

Avem nevoie să se mai nască un Ștefan care să facă ordine în Valahia și în Ardeal, și să unească din nou “rumânii”!

Preambul: Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop: Ștefan cel Mare este „restitutio Daciae”, un simbol al daco-românismului, cel care a refăcut Dacia, fiind domn al Moldovei, domn al Țării Românești și conte al Transilvaniei, cu un secol înainte de Mihai Viteazul 

Președintele Academiei Române, prof.univ. Ioan Aurel Pop, susține că Ștefan cel Mare a fost cel mai strălucit conducător politic și militar al neamului românesc din perioada evului mediu și că unele documente descoperite recent aduc la lumină faptul că el este de asemenea și  cel care a refăcut Dacia ( „restitutio Daciae”), fiind domnitor al Moldovei, al Țării Românești și conte în Transilvania, cu un secol înaintea lui Mihai Viteazul.

Potrivit președintelui Academiei Române, Ioan Aurel Pop, Ștefan cel Mare este cel care a refăcut Dacia cu un secol înaintea lui Mihai Viteazul fiind domn al Moldovei și controlând Valahia și o bună parte din principatul Transilvaniei.

Ioan Aurel Pop a mai dezvăluit și că de curând un tânăr a făcut o importantă descoperire arhivele de stat din Milano, un document din 1459  în care Ștefan cel Mare este numit „Re de Dacia” (regele Daciei) cu mai bine de un secol înainte ca Mihai Viteazul să fie numit cu un titlu asemănător.

Ardelenii catre Ștefan cel Mare: “Parcă ai fost ales și trimis de Dumnezeu pentru cârmuirea și apărarea Ardealului” 

Brașovenii îl roagă pe Ștefan cel Mare să-i apere de turci (Aprilie 1479). Ștefan cel Mare le scrie brașovenilor (Suceava, 20 Aprilie 1479):

„Vă dau de știre ca oamenii noștri au venit din Țara Romanească (de Transalpino) și spun cu adevărat că nespus de cruzii pagani, Turcii, au trecut iarăși, cu o altă oaste mare și foarte puternică, la Munteni, și nu știm gândul lor încotro bate […] Pe urmă, dacă știți ceva despre Ali Beg, să ne faceți cunoscut.”

Răspunsul brașovenilor, scris pe același document (26 Aprilie 1479):

„Multă supunere și slujbă-ți aducem înainte de toate Mariei Tale. Parcă ai fost ales și trimis de Dumnezeu pentru cârmuirea si apărarea Ardealului

(Velut huiusmodi percep. debemus V.M. Dei gratia in gubernationem atque defensionem partium Transsilvanarum esse electam et deputatam).

Ce vești vrei să știi, urmează. Iți dăm de știre că suntem în mare primejdie și la mare strâmtoare, din pricina Turcilor nespus de cruzi. (…)”

Nota noastră: Constatăm deci că ardelenii nu cereau sprijinul sau ajutorul Regatului Ungariei, la vremea aceea condus de Matei Corvin, ci se simțeau mai aproape de principatul Moldovei. Noile descoperiri istorice tulburătoare și afirmațiile președintelui Academiei Române, prof.univ. Ioan Aurel Pop, aduc o nouă lumină asupra personalității lui Ștefan cel Mare: el n-a fost doar un simbol al moldovenismului, ci al întregului neam românesc, un domnitor care a trecut dincolo de granițele politice ale Țării Moldovei pentru a apăra interesele, identitatea și neatârnarea neamului românesc.

Exit mobile version