Numele unui alt cumplit opresor habsburg al românilor este dat unui cămin de bătrâni inaugurat în România!
Preambul: Potrivit Ordinului Curții de la Viena din 14 iulie 1765, semnat de Maria Tereza, “toate satele românești aflate în calea coloniștilor germani,trebuiau mutate in alte părți”.
Ne scapă motivele pentru care cineva s-ar fi putut gândi ca în România să atribuie unui cămin de bătrâni numele unui monarh atât de controversat precum a fost Maria Terezia a Austriei, din Casa de Habsburg.
“Nostalgii habsburgice: Germanizarea forțată a Sibiului
(…) lichele trădătoare secesioniste s-au înghesuit la inaugurarea unui cămin privat pentru vârstnici din comuna sibiană Șura Mică, cu un nume nostalgic habsburgic și austro-ungar: „Seniorenresidenz Maria Theresia”.”, scrie justitiarul.ro
Oricât am încerca noi să ignorăm biografia plină de pete și de scandaluri de toată jena a acestui personaj controversat, o femeie cunoscută ca un cal breaz la vremea sa aproape de toți contemporanii săi, dar nu prin prisma unor înalte virtuți, ci mai curând prin prisma scandalurilor și zvonurilor nu tocmai măgulitoare la adresa sa, nu putem însă trece și peste faptul că Maria Terezia a Austriei se numără printre cei mai cumpliți opresori ai neamului românesc.
[alert-warning]Citiți și: Pe 14 iulie 1765 Maria Tereza ordona ca toate satele românești aflate în calea coloniștilor germani trebuiau mutate în alte părți[/alert-warning]
Așadar, pe lângă caracterul său îndoielnic dovedit de numeroase cronici și izvoare istorice și deciziile sale antiromânești care au afectat cumplit în unele cazuri soarta a zeci de mii de români, ce virtuți o recomandă pe această sinistră a istoriei pentru a acorda numele său unui azil de bătrâni? A fost cumva Maria Terezia a Austriei un filantrop cu o grijă deosebită față de bătrâni? Hai să vedem ce spune istoria:
[alert-success]
“Pe 14 iulie 1765 Maria Tereza ordona ca toate satele românești aflate în calea coloniștilor germani trebuiau mutate în alte părți. La aproximativ patru decenii dupa încheierea păcii de la Passarowitz, a început colonizarea Banatului românesc cu “elemente germano-catolice” (șvabi).
Potrivit Ordinului Curții de la Viena din 14 iulie 1765, semnat de Maria Tereza, “toate satele românești aflate în calea coloniștilor germani,trebuiau mutate in alte părți”.
Istoriografia maghiara detaliază amănunțit brutalițătile cu care autorițătile de la Viena au procedat la evacuarea și strămutarea populatiei românești pentru a face loc venirii colonistilor șvabi.
În urma ordinului imperial de la Viena, au fost alungate “340 de familii românești, cu vreo 2000 de suflete, în 500-600 de care cu boi, din comunele curat românești de odinioară Săcălaz și Serdin” si au pornit în bejenie către necunoscut, oferind o priveliște aidoma unui adevarat exod biblic.Coloniștii germani au schimbat numele comunelor Sacalaz și Serdin in Sackelhausen, respectiv Schondorf (adica Sat Frumos).”
[/alert-success]
Potrivit publicației justitiarul.ro, la inaugurarea căminului privat pentru bătrâni din comuna sibiană Șura Mică au participat și “mai multe persoane publice cunoscute pentru activitatea lor antiromânească!”.
Printre personajele prezente la inaugurarea azilului de bătrâni botezat după numele unui personaj controversat din istorie (n.r. potrivit justitiarul.ro din “nostalgii habsburgice”) au putut fi identificați jurnalistul Rareș Bogdan, Vasile Blaga, Raluca Turcan și Emil Hurezeanu.
Leave a Comment