George Simion: „Cât de sigure sunt granițele României? O perspectivă românească despre Europa”

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a declarat recent că dacă România nu intra în Uniunea Europeană, Vladimir Putin proceda cu țara noastră așa cum a făcut-o cu Ucraina. Știm toți că Peninsula Crimeea a Ucrainei a fost anexată de Rusia în 2014.

Ce știm mai puțin este că ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a anunțat zilele trecute consolidarea efectivului de trupe în Crimeea, care în viziunea lui „asigură protecţia peninsulei şi a intereselor Rusiei în Marea Neagră”.

Însă Crimeea este parte a Districtului militar Sud, iar Moscova a dat undă verde începerii unor exerciții militare de amploare care se vor derula vreme de o lună în regiunile Astrahan, Rostov, Volgograd, Krasnodar, Stavropol, în Caucazul de Nord și pe teritoriul bazelor militare din Armenia, Crimeea, Abhazia și Osetia de Sud.

La exerciții vor participa 10.000 de militari din unitățile de rachetă și 3.000 de echipamente de rachete și artilerie, iar în etapa finală, forțele ruse vor efectua lansări de rachete cu sisteme Iskander-M, Bal şi Bastion, dar şi lansări de rachete multiple şi trageri cu tunuri.

Prezența militară rusă este în creștere la Marea Neagră.Circulă de prin bătrânii analiști o vorbă, cum că Marea Neagră ne-ar fi singurul vecin prieten. Ei bine, prietenul ăsta al nostru e victimă a bullying-ului practicat de Federația Rusă. Pericolul e aici și acum.

În Ucraina au loc alegeri prezidențiale, în regiunea transnistreană – exerciții ale trupelor ruse. Cui îi pasă?

În Ucraina, care este cea mai mare vecină de la nord și de la est a României, vor avea loc alegeri prezidențiale (turul I, pe 31 martie, turul II, în 21 aprilie). Se întrec 39 de candidați, dintre care se evidențiază trei: actualul președinte Petro Poroșenko, Iulia Timoșenko cea reintrată în politică după eliberarea din închisoare, și actorul de comedie Volodimir Zelenski, pe care sondajele îl dau drept favorit.

Sunt două aspecte pe care vreau să le semnalez. Primul: în ajun de aceste alegeri, în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, care are graniță directă cu Ucraina, trupele ruse au mărșăluit 20 de km și au utilizat 20 de unități de tehnică militară. Potrivit ministrului rus al Apărării,  ieșirea pe teren a militarilor ruși ar fi avut un caracter planificat și ar fi avut loc conform planului de pregătire de luptă a trupelor din Districtul militar Vest.

Așadar, Federația Rusă acționează și prin Districtul Sud, și prin Districtul Vest, foarte aproape de România.

Și că tot vorbim de „foarte aproape de România” și ne mai amintim și precizarea marelui istoric Nicolae Iorga, că „România este o țară înconjurată de români”, semnalez aspectul nr. 2: Ucraina, ca să respingă ofensiva rusească, apelează la instrumente care atentează la identitatea minorităților naționale, vizând-o pe cea rusească, dar care lezează interesele celor 600.000 de români de pe teritoriul ei, care nu au ales să rămână în afara granițelor României, dar pe care istoria i-a condamnat la a rămâne în prag de țară, administrativ.

Cel mai recent instrument: proiectul de lege „Despre învățământul mediu general”, aprobat de Guvernul de la Kiev pe 13 martie, care propune trei modele lingvistice pentru învățământul minorităților, cu o reducere semnificativă a numărului de ore în limba maternă.

Al doilea model îi vizează și pe românii noștri: în clasa a V-a, cel puțin 20% din ore se vor ține în limba ucraineană, iar în clasa a IX-a se va ajunge ca cel puțin 40% din materii să fie predate în limba de stat. Proiectul de lege va fi examinat de Rada de la Kiev.

George Simion