„În perioada sovietică, oamenii gospodari au fost duși toți în Siberia, intelectualitatea a fost nimicită, și a rămas plebea. Eu îmi amintesc din copilărie, că tot suntem la 27 martie, despre cum am descoperit eu cuvântarea lui Constantin Stere, cea din Sfatul Țării, unul dintre discursurile cele mai importante.
Părinții mei în perioada interbelică primeau Luminătorul, Viața Basarbiei, plus alte reviste. Mama mea citea, le aveam… Și părinții și bunicii erau oameni înstăriți, erau oameni care aveau și acțiuni la Banca Unirea, și se ocupau serios de gospodărie, dar, ce s-a întâmplat: când au venit sovieticii, biblioteca românească nu puteai s-o păstrezi.
Oamenii se temeau… Tata a fost dus la munci forțate, și mama zice: „nici nu mă puteam despărți de cărți, dar în același timp știu ce pățeau alții care erau duși în Siberia”. Și ea și-a decupat pagini din Viața Basarabiei, pagini pe care le păstrez și până astăzi, am o colecție întreagă, pagini din Luminătorul, din alte reviste… Le-a decupat, le-a făcut suluri, și le-a învelit, și le-a ascuns în maldărele de stuf de la acoperișul căsoaiei. În maldăr în mijloc le băga.
Când venea sâmbăta sau duminica, se urca în pod, era lumină că lăsa ușa deschisă, și … citea din când în când, pentru a-și aminti: poezii, erau până și instrucțiuni de gospodărire, de agricultură, etc. Și tata la fel. Ei citeau. Mai ales duminicile când aveau timpul.
Mama m-a învățat să citesc alfabetul latin, din acele pagini. Eu de aceea le păstrez și până acuma, cu sacralitate, pentru că sunt documente, o mărturie… Deci n-am putut păstra toate cărțile. Și printre ele, când eram eu de acum elev, dau printre aceste foi de cuvântarea lui Stere. (…)
Urmăriți Glasul.info și pe Google NewsEu de multe ori le spuneam fraților de peste Prut: voi ați fost mult mai fericiți. Da, a fost și la voi regim comunist, o copie a celui sovietic, dar totuși ați avut acces la clasicii români. La noi erau interziși! Erau interziși scriitorii români. Noi nu-i aveam pe Arghezi, pe Blaga. Eu am avut norocul unei profesoare bătrâne care în clasa a 9-a mi-a dat să citesc Arghezi și Blaga. Și m-au transformat în mod radical…”, a rostit academicianul Valeriu Matei în cadrul unei conferințe dedicate împlinirii a 101 ani de Unirea Basarabiei cu România
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
