“În perioada sovietică, oamenii gospodari au fost duși toți în Siberia, intelectualitatea a fost nimicită, și a rămas plebea. Eu îmi amintesc din copilărie, că tot suntem la 27 martie, despre cum am descoperit eu cuvântarea lui Constantin Stere, cea din Sfatul Țării, unul dintre discursurile cele mai importante.
Părinții mei în perioada interbelică primeau Luminătorul, Viața Basarbiei, plus alte reviste. Mama mea citea, le aveam… Și părinții și bunicii erau oameni înstăriți, erau oameni care aveau și acțiuni la Banca Unirea, și se ocupau serios de gospodărie, dar, ce s-a întâmplat: când au venit sovieticii, biblioteca românească nu puteai s-o păstrezi.
Oamenii se temeau… Tata a fost dus la munci forțate, și mama zice: “nici nu mă puteam despărți de cărți, dar în același timp știu ce pățeau alții care erau duși în Siberia”. Și ea și-a decupat pagini din Viața Basarabiei, pagini pe care le păstrez și până astăzi, am o colecție întreagă, pagini din Luminătorul, din alte reviste… Le-a decupat, le-a făcut suluri, și le-a învelit, și le-a ascuns în maldărele de stuf de la acoperișul căsoaiei. În maldăr în mijloc le băga.
Când venea sâmbăta sau duminica, se urca în pod, era lumină că lăsa ușa deschisă, și … citea din când în când, pentru a-și aminti: poezii, erau până și instrucțiuni de gospodărire, de agricultură, etc. Și tata la fel. Ei citeau. Mai ales duminicile când aveau timpul.
Mama m-a învățat să citesc alfabetul latin, din acele pagini. Eu de aceea le păstrez și până acuma, cu sacralitate, pentru că sunt documente, o mărturie… Deci n-am putut păstra toate cărțile. Și printre ele, când eram eu de acum elev, dau printre aceste foi de cuvântarea lui Stere. (…)
Eu de multe ori le spuneam fraților de peste Prut: voi ați fost mult mai fericiți. Da, a fost și la voi regim comunist, o copie a celui sovietic, dar totuși ați avut acces la clasicii români. La noi erau interziși! Erau interziși scriitorii români. Noi nu-i aveam pe Arghezi, pe Blaga. Eu am avut norocul unei profesoare bătrâne care în clasa a 9-a mi-a dat să citesc Arghezi și Blaga. Și m-au transformat în mod radical…”, a rostit academicianul Valeriu Matei în cadrul unei conferințe dedicate împlinirii a 101 ani de Unirea Basarabiei cu România
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania: RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
,,Ca raspuns la sistemul creat cu dinadinsul stramb, in care starea omului nu inseamna complexitate, ci complicatie, in care bunastarea materiala este scop in sine, noi raspundem cu sistemul bazat pe simplitate [...] El, cetateanul, trebuie sa fie propriul lui stapan, sa fie proprietar si producator si sa lucreze impreuna cu ceilalti intr-o retea indestructibila in care sa primeze cinstea,
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
La începutul lunii ianuarie a anului 2016, niște tineri din România încercau să iasă din anonimat prin organizarea unui eveniment destul de excentric: “În chiloţi, la metrou”, sau așa cum a fost ea importantă manifestarea respectivă din marile metropole occidentale, sub numele de No Pants Subway Ride (Fără pantaloni la […]