Asociaţia Românilor din Italia consideră referendumul lui Klaus Iohannis ca fiind “de departe, o încercare de manipulare electorală”.
Redăm integral scrisoarea deschisă a Asociaţiei Românilor din Italia, semnată de președintele acesteia, Eugen Terteleac:
“Domnului Klaus Iohannis,
Preşedintele României
Sunteți de acord cu unirea românilor de pretutindeni?
Recenta hotărâre a președintelui Klaus Iohannis de a convoca pe 26 mai – o dată cu scrutinul europarlamentar – un referendum pe probleme de justiție, cu două întrebări care nu se încadrează în prevederile Constituției actuale, este – de departe – o încercare de manipulare electorală, neavând, pe fond, nicio finalitate. Președintele Iohannis încearcă să exploateze sentimentele firești de onestitate și cinste ale marii mase populare, invitând-o – implicit, dar și fără scrupul – să voteze nu pentru partidul aliat PNL, ci pentru alianța USR – PLUS, formațiunea politică așa-zis rivală, al cărei slogan este “Fără hoție, ajungem departe.”
Din nou se induce confuzia voită între a fi cinstit și a fi competent – care sunt lucruri diferite. Cel mai bun exemplu îl constituie chiar cel care convoacă referendumul. Domnul președinte Iohannis ne-a promis de multe ori – nouă, românilor stabiliți în străinătate – sprijinul și atenția, pe care le-a decretat, în februarie 2016, ca fiind “o prioritate” pentru mandatul său. Chiar pe site-ul Administrației Prezidențiale – sub titlul “Preocuparea Preşedintelui României pentru românii din afara graniţelor a creat noi premise pentru acordarea de facilităţi în relaţia cu statul”, se indică 25 de măsuri punctuale (listate apoi), care ar fi fost luate de statul român “pentru a diminua impactul distanţei resimţite de românii de peste graniţe faţă de ţară şi pentru a le facilita accesul la serviciile la care sunt îndreptăţiţi.”
În primul rând, dacă le numărăm, ca în piesa lui Caragiale, nu sunt 25, ci sunt 21. Și, în al doilea rând, nu mai puțin decât 9 dintre ele fie nu s-au născut, fie s-au născut, dar au murit repede, situație la care nu e mai puțin adevărat că și guvernul are partea lui de responsabilitate. Printre nereușite, din păcate, cele mai importante: Centrele comunitare românești – care nu există nicăieri, Consiliul Românilor de pretutindeni – mort și îngropat, Diaspora Start Up – eșec, AgroDiaspora – o perdea de fum, Diaspora Business Summit – altă perdea de fum, Transparență și consultări publice – zero barat, Votul prin corespndență – o bătaie de joc, Copii singuri acasă – o păcăleală etc. Ca și referendumul, toate sunt forme fără fond, adică – propagandă.
În spatele propagandei, se află însă tristul adevăr, exprimat, probabil fără să vrea, de către doamna Sandra Pralong, consiliera președintelui pe problemele Diasporei, care, participând, în anul 2016, la o manifestare publică în Spania, spunea:
“Statul român nu mai e un stat cum era înainte de ‘89, un stat asistențial (…) Românii nu au nevoie de ajutorul statului român, ci au nevoie de respect și de un stat care să le recunoască meritele. (…) Deci prezența mea aici este pentru a vă saluta și a vă recunoaște capacitatea, ca români, să nu aveți nevoie de statul român, iar noi să arătăm lumii ce putem face.” (Citat preluat din Ziarul românesc din Germania.) Cu alte cuvinte – bună ziua și la revedere, dragi români din străinătate! Și dacă se poate, votați-ne ca în 2014!
Dar cu cele 25 de măsuri neimplementate cum rămâne? De aceea spuneam că, pentru reușită, în orice domeniu, nu e suficient să nu fii hoț, mai trebuie să fii și competent! E cazul poate să spunem: Domnule președinte, deși nu ați consultat românii din străinătate cu ale căror voturi și presiuni în țară v-ați ales în 2014, n-ar fi fost mai bine, ca în loc de două întrebări neconstituționale și diversioniste, susceptibile de a adânci dezbinarea din societatea română, să ne fi întrebat, la referendum, simplu: Sunteți de acord cu unirea românilor de pretutindeni? Poate că, atunci, românii se vor fi gândit de două ori înainte de a vota pe 26 mai. Așa, văzând o nouă formă fără fond, s-ar putea să nu se mai gândească deloc…”, se arată în scrisoarea deschisă a Asociaţiei Românilor din Italia