” Duminică seara la Realitatea TV a fost invitată doamna Manuela Cernat, într-o discuție cu Octavian Hoandră. O emisiune de mare ținută, datorată în primul rând doamnei profesoare Manuela Cernat. Numele mi-era cunoscut, din citite și din auzite. Am văzut-o în înfățișarea sa fizică abia cum, prima oară. O mai mare potriveală între „expresie și conținut” nu am mai constatat de multă vreme. Cuvîntul cel mai potrivit cu care aș caracteriza sub toate aspectele apariția distinsei doamne ar fi cuvînul noblețe. Autentică noblețe!
Descendentă din Luca Stroici, boierul care ne-a lăsat primul Tatăl Nostru scris cu litere latinești, și a altor boieri de viță veche, românească, autentică, boieri care și-au înscris numele pe răbojul istoriei românilor, Doamna Manuela Cernat a dat gazdei sale – adică dlui Octavian Hoandră și telespectatorilor, o lecție de înțelegere a valorii românilor ca neam cu o prestație proprie inconfundabilă în istoria planetei noastre. Înțelegere care poate fi rezumată și ea într-un singur cuvînt: încredere. Încredere temeinică, senină și profundă, în viitorul neamului românesc. Am fi vrut s-o ascultăm mai mult, să-i aflăm cât mai multe din argumentele credinței sale în virtuțile genetice ale românilor, dar gazda a cam împiedicat-o să-și ducă până la capăt toate frazele. Dar tot a apucat să spună câteva lucruri pe care le-am auzit prima oară rostite într-un discurs public!
Dintre acestea aleg afirmația doamnei Manuela Cernat că în august 1919, când Armata Română a eliberat Budapesta, semnificația acestui act militar a fost mult mai mare, copleșitoare: românii au pus capăt încercării de extindere planetară a revoluției bolșevice! O revoluție pentru al cărei succes forțe oculte de mare anvergură lucraseră de ani buni, cu mare cheltuială de bani și resurse strategice. Aceiași români interveniseră la Viena și Praga, neutralizând „avîntul revoluționar” care cuprinsese soldățimea imperială, dezertând de la obligațiile de loialitate asumate prin jurămîntul militar. Singuri românii pe tot frontul de Est nu au cedat la promisiunile mincinoase și nesăbuite ale propagandei bolșevice! Realismul și bunul simț al mentalității românești ne-au ferit să facem front comun cu rusnacul cel bezmetic și mincinos, să ne punem în cârd cu niște sangvinari fără leac.
Mda! Asta o știam și noi!
Noutatea pe care am aflat-o de la distinsa doamnă Cernat este ipoteza domniei sale că pentru această ispravă fără egal a existat și răzbunarea celor păgubiți la 1919. Nu este de conceput ca pentru marea pagubă pe care le-am pricinuit-o în 1919 cei în cauză să nu ne plătească o răsplată pe măsură, atât din setea de răzbunare, atât de omenească totuși, cât și din calculul la rece al avantajelor!
Mai exact spus, faptul că în 1989 ieșirea din comunism numai pe noi românii ne-a costat sute de vieți și mii de răniți, plus dezastru economic ce a urmat sub titlul impropriu de prevatizare, este răzbunarea celor care planificaseră / concepuseră la început de veac o internațională comunistă care să răspândească la scară planetară instaurarea democrației populare, a luptei de clasă, a ateismului de stat…
Octavian Hoandră nu a priceput importanța afirmației făcute de invitata sa. Ca toți comentatorii TV, nu este atent la ce spun invitații săi, ci este preocupat de ce vrea el să spună. Am avut un sigur om de televiziune care știa să-și lase invitații să vorbească, să-și ducă ideile până la capăt: regretatul Dan Diaconescu. Sper să revină pe platou cât mai curând.
Așadar, scenariul demontării hardughiei bolșevice din Europa anului 1989 i-a avut ca autori pe cei care au plănuit la începutul secolului și Revoluția bolșevică, revoluție care, victorioasă în Rusia, trebuia să se extindă spre Vest, cuprinzând țări ca Austria, Ungaria, Germania, iar în final întreaga planetă…
Nici anul 1989 când s-a produs demolarea sistemului bolșevic nu a fost ales întâmplător, ci este semnătura după care recunoaștem că scenariștii de azi în căderii comunismului sunt descendenți ideologici ai celor care au gândit și un împins la reușită Revoluția Franceză. Aceeași amprentă criminală la 1789, 1917 și 1989! A aceluiași făptuitor, mare meșter mare în arta deghizării, a diversiunii, a manipulării. Aniversarea a două sute de ani de la anul fatidic 1789, an de la care începe decăderea Franței și a Europei, a fost un prilej de a se afla cine sunt marii sforari ai lumii noastre. Nu s-au mai ascuns, atât sunt de siguri de victoria lor finală!
În definitiv, disidența lui Ceaușescu față de doctrina Brejnev și pretențiile hegemonice ale Uniunii Sovietice se înscrie și ea pe aceeași linie de conduită. Anti-comunismul a devenit, cu sau fără voia și știința practicanților, anti-globalism curat. Și puține sunt popoarele care să aibă în gena lor etnică neputința vie de a bate pasul de front, de a cânta în corul robilor. Noi, românii, avem această neputință care, deseori, ne face să mergem în răspărul istoriei…
Cât privește febra globalistă, sunt semne destule că ne vom vindeca de ea curând!…
…Nu știu dacă am descifrat ce ar fi voit să spună doamna Manuela Cernat dacă era lăsată să vorbească mai pe îndelete. Oricum, lui Octavian Hoandră avem de ce să-i fim recunoscători! Dar dacă nu am reușit să ghicesc ideile pe care le-ar fi dezvoltat doamna Cernat, o invit respectuos și colegial să ne relateze dînsa pe acest site ce anume ar fi spus dacă ar mai fi avut timpul necesar.
Onorat să o găzduim pe doamna Manuela Cernat, al domniei sale”