“Nu este o simplă dispută administrativă între două județe, cea dintre Harghita si Neamț, pe chestiunea Cheile Bicazului.
După cum bine se știe, planul liderilor structurilor maghiare este obținerea autonomiei teritoriale pe criterii etnice, autonomia așa zisului ținut secuiesc si nu numai, scopul final fiind obținerea unui cordon până la granița cu Ungaria, adică reconstituirea vechilor frontiere ale Imperiului.
Ei vor ca localitățile din est si sud-est ce se aflau odată pe linia ”Graniței de 1000 de ani” să vină către județele Harghita si Covasna (miezul ”ținutului”, acesta cuprinzând în ”logica” lui si părți din județele Mureș, Neamț, Alba, Bacău, Cluj), pe principiul că, reconstituirea ”granițelor” este bine si mai lesne de făcut (folosindu-se de aceste dispute administrative derulate pe cale juridică) ÎNAINTE de declararea oficială a autonomiei ”ținutului secuiesc”.
Cu alte cuvinte ei se folosesc acum de diverse tertipuri juridice, invocând teritoriul fostelor scaune secuiesti pentru a trasa de pe acum hotarele încă nedeclarate oficial, ale viitorului teritoriu autonom pe care visează să-l posede.
Cheile Bicazului sunt în acest sens o miză deosebit de importantă, atât din punct de vedere simbolic (asemenea Cimitirului Internațional al Eroilor Valea Uzului) cât si din punct de vedere economic, zona având un potențial turistic deosebit.
Așadar, disputa pentru acest obiectiv, Cheile Bicazului, intră în contextul vechiului slogan ”Nem! Nem! Soha!”, nerecunoasterea Tratatului de la Trianon, slogan pe care Borboly Csaba si alți lideri ai comunității maghiare, îl au în minte si-n suflet în fiecare zi, ceas, clipă…”
Autor: Mihai Tîrnoveanu
Galerie FOTO:
[envira-gallery id=”101135″]
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania: RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
Fostul prefect de Neamț, actualul avocat George Lazăr, lansează o serie de critici acide la adresa actualei prefecte de Neamț, doamna Daniela Soroceanu. Într-o amplă postare de pe contul său de socializare, fostul prefect de Neamț o acuză pe actuala prefectă a județului că a “tratat cu profund dezinteres situația […]