De ce ar susține un institut cultural precum Collegium Hungaricum Berlin, înființat, operat și finanțat de către Guvernul Ungariei ( n.r. în anul 2016 susținut chiar de către Ministerul Afacerilor din Ungaria), un eveniment “organizat” de către ICR Berlin și intitulat “Transilvania retușată”?
Expoziția ”Transylvania retouched. A matter of landscape and representation” (Transilvania retușată. O chestiune de peisaj și reprezentare) este prezentată ca fiind un proiect expozițional al Institutului Cultural Român din Berlin, realizat cu sprijinul Collegium Hungaricum Berlin.
În puținele informații de prezentare ale evenimentului în limba română, scribi tocmiți vorbesc despre “depolitizarea peisajului” Transilvaniei, sau despre strategii “de scăpare din mijlocul tensiunilor istorice”? Cât mai este vorba cu adevărat de artă aici, și cât despre aluzii fine care duc către secesionism?
Deși manifestarea promovată de către ICR Berlin se ascunde sub o umbrelă culturală, faptul că aceasta este intitulată “Transilvania retușată” și că este organizată “cu sprijinul prietenos” al Collegium Hungaricum Berlin, o instituție controlată de către Guvernul Ungariei, acest lucru te pune imediat pe gânduri.
” ICR Berlin a căutat, de-a lungul ultimilor ani, posibilităţi pentru mutarea sediului din cartierul rezidenţial Grunewald în Berlin Mitte, pentru a beneficia de o poziţionare strategică pe scena culturală berlineză, cu spaţii moderne şi multifuncţionale, în apropiere de Institutul Polonez, Institutul Cervantes și Collegium Hungaricum. “, se arata într-un comunicat al ICR din urmă cu câțiva ani
Collegium Hungaricum Berlin (CHB) a fost înființat în anul 1924 și a funcționat intens până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, implicându-se în promovarea culturii maghiare pe teritoriul Germaniei. Cum clădirea instituției culturale maghiare a fost distrusă aproape complet în anul 1945, o instituție culturală maghiară care să ducă mai departe moștenirea culturală a Collegium Hungaricum Berlin și-a deschis porțile abia pe la începutul anilor ’70.
După 1989, Ungaria a decis să restaureze fosta Collegium Hungaricum, reconstruind clădirea distrusă în cel de-al doilea război mondial și inaugurând o nouă clădire proiectată de Peter Schweger, un arhitect german de origine săsească transilvăneană.
Cârdașia ungaro-germană antiromânească prinde un contur tot mai pronunțat, iar elita culturală românească în loc să combată această propagandă, mai tare o susține după cum se vede în cazul ICR Berlin.
Tot pe filiera ungaro-germană antiromânească, la începutul acestui an românii din dispora reclamau faptul că prin Germania sunt promovate niște bancnote ciudate cu simbolistică secesionistă.
Nota noastră: Transilvania a mai fost o dată retușată și tot cu sprijinul Germaniei, la 30 august 1940!