6 septembrie 1940, o zi neagră pentru românismul orădean: Miklós Horthy intra în Oradea

La 6 septembrie 1940, armata Ungariei își făcea intrarea în Oradea, în frunte cu “amiralul” Miklós Horthy călare pe un cal alb, alături de avangarda Armatei a II-a ungară, într-un soi de spectacol grotesc aflat la limita dintre circ și paradă militară, acompaniat de uralele maghiarilor supraexcitați de venirea trupelor ungare care tocmai invadaseră România.

“În chip sfidător, „fiul lui Horhty pătrunsese în oraș (Oradea 6 sept. 1940 -s.n.), într-o mașină de lux, în care avea aparat radio. Radioul cânta marșul Ardealului compus pentru această intrare triumfală. Mașina lui era să calce un grup de unguri care se îmbulzeau să sărute roțile (n.r !?). Calul alb al lui Horthy a fost cuprins de scârbă de atâtea sărutări băloase”.” ( Tiron Albani, Un petic de Asia în Europa, Editura Diecezana, Arad, 1941)

Încă din zorii zilei de 6 septembrie 1940, orașul Oradea a fost împânzit până la suprasaturare cu drapele ale Ungariei iar în Piaţa Sf. Ladislau (n.r. astăzi redenumită Piaţa Unirii) s-a ridicat o platformă de la înălțimea căreia maghiarimea orădeană l-a întâmpinat în cadru festiv pe Miklós Horthy.

Horthy a încercat să-și facă o apariție spectaculoasă, venind călare pe un calb alb, în fruntea armatei ungare, însoțit fiind în ziua respectivă de către avangarda Armatei a II-a ungară.

Deși aproape două treimi din populația Ardealului de Nord era de naționalitate românească, după Dictatul de la Viena de la 30 august 1940 în acest spațiu s-a instaurat o administrație antiromânească de o sălbăticie și de o cruzime nemaivăzute parcă până atunci.

“Sunt informat că în arestul Parchetului din Oradea sunt arestaţi peste 40 intelectuali români din Oradea. Populaţia maghiară din Oradea, cu concursul poliţiştilor de stat maghiari din Budapesta, care fac serviciul poliţial în Oradea, a dezlănţuit o teroare insuportabilă contra tuturor românilor care îndrăznesc să vorbească româneşte pe stradă. Agenţi secreţi, zbiri, cutreieră oraşul şi arestează toţi intelectualii. Toţi preoţii şi învăţătorii care au îndrăznit să rămână pe loc sunt huiduiţi, urmăriţi şi toţi fug în România”, scria notarul Gherlan Adrian despre zilele de groază pentru românii orădeni care au urmat imediat după acel sinistru 6 septembrie 1940 (Mărturii păstrate la Arhivele Naționale-Serviciul Județean Bihor, fond „Prefectura judeţului Bihor“)

Galerie Foto:

[envira-gallery id=”102884″]