Constantin Lazăr: Dacă am respecta principiul reprezentativității, noi ar trebui să avem în Parlamentul României astăzi un grup parlamentar de peste 20 de persoane

La Conferința anuală a CMR desfășurată pe 7 și 8 septembrie la Palatul Parlamentului, a participat și un grup de români veniți din Republica Moldova. Printre ei, l-am remarcat pe domnul Constantin Lazăr, care s-a recomandat ca fiind președintele Inițiativei Cetățenilor Români din Republica Moldova.

Am purtat niște discuții extrem de interesante cu acest domn Constantin Lazăr din Basarabia, atât pe teme sociologice, istorice, cât și identitare. Ne-a atras atenția în mod deosebit prin abordarea legată de acordarea cetățeniei române pentru cetățenii din Basarabia, Bucovina și din țările ex-sovietice din jurul României.

[su_quote style=”default” cite=”Constantin Lazăr” url=”” class=””]Dacă am respecta principiul reprezentativității, noi ar trebui să avem în Parlamentul României astăzi un grup parlamentar de peste 20 de persoane.[/su_quote]

“Am încercat să privim lucrurile și problemele noastre, ale românilor din Basarabia, unde așa cum a spus anterior și domnul Boris Volosatâi (n.r. numit și validat director executiv al CMR Basarabia), suntem tratați ca o minoritate, și decidenții politici actuali exact așa tratează românii din Basarabia, ca un grup minoritar. Noi am hotărât să aplicăm o nouă perspectivă asupra realităților sociale și politice din Basarabia.

Și am încercat să privim lucrurile din perspectiva apartenenței noastre cetățenești. Când vorbim de libertățile cetățenești, apoi noi am observat că avem acolo în Basarabia peste un milion de oameni, important trebuie să accentuăm și să se cunoască faptul că sunt cetățeni care aparțin unor diferite categorii etnice, grupuri etnice, cu apartenență politică și religioasă diferită, dar oameni care au redobândit între timp cetățenia română.

[su_quote style=”default” cite=”Constantin Lazăr” url=”” class=””]Trei familii ucrainizate au devenit cetățeni români, au revenit în sânul familiei românismului[/su_quote]

(…) Despre acești oameni noi am încercat să scoatem în evidență care sunt interesele lor, de ce au făcut ei acest lucru (n.r. redobândirea cetățeniei române), de ce ei au încercat în mod individual și colectiv să subscrie, să-și asume valorile civilizației românești. Și atunci am descoperit niște interese distincte, lucruri care ni s-au părut nouă de foarte mare interes.

În luna martie am creat o nouă entitate socială, un grup social, o nouă platformă civică, pe care așa am și numit-o, Congresul Cetățenilor Români. Am ales o componență națională, a acestui congres, și din această perspectivă au apărut niște lucruri evidente: avem în Republica Moldova peste un milion de oameni cu cetățenie română, peste 800.000 de oameni cu drept de vot. Noi participăm direct la algerea instituțiilor statului român și a celor care sunt delegați de statul român în instituțiile europene. Și aici apare un element care ne discriminează total: noi cei peste 800.000 de cetățeni români cu drept de vot din Republica Moldova avem o reprezentanță în Parlamentul României numai prin două persoane.

Dacă am respecta principiul reprezentativității, noi ar trebui să avem în Parlamentul României astăzi un grup parlamentar de peste 20 de persoane.

(…) Încât privește cetățenia sunt câteva probleme, sunt câteva lucruri care se văd din cosmos pe pământ: se vede Zidul Chinezesc și o coadă la consulatele României, a basarabenilor pentru cetățenie română. (…)”