Data de 18 septembrie 1938 reprezintă ziua inaugurării Mausoleului de la Mărășești, un monument istoric construit în vestul Mărășeștiului, în județul Vrancea și dedicat eroilor români din Primul Război Mondial.
Acest monument reprezentativ printre cele dedicate eroilor români care și-au jertfit viața pe câmpurile de luptă din timpul Primului Război Mondial, a fost construit între anii 1923-1938 de către Societatea Naţională a Femeilor din România, societate în fruntea căreia se afla Zefira Voiculescu, văduvă de război, fosta soție tocmai a unuia dintre eroii căzuți în Bătălia pentru Mărășești.
În timpul bătăliei de la Mărăşeşti desfășurată între zilele de 24 iulie și 6 august 1917, au pierit pe câmpul de luptă circa 11.500 de militari români, pierderile totale din ambele tabere ridicându-se la un număr peste 30.000 de soldați căzuți la datorie.
Ziar francez despre tirania maghiară: ”Românii sunt doar o minoritate, și trebuie deci să rămână liniștiți, altfel îi vom mitralia”
Despre această cruntă bătălie de la Mărășești, Mihai Sadoveanu avea să scrie, aflat încă sub puternica impresie a războiului, despre mașina de “topit” divizii germane una după alta:
„Timp de aproape două săptămâni, cât a ţinut bătălia, militarii noştri au fost neadormiţi şi neobosiţi. Au respins atacuri, au contraatacat, s-au bătut cu duşmanul cu o energie înfricoşată. Această energie fără seamăn, poate fără precedent în analele războiului de faţă, este cel mai mare titlu de glorie al oştirii noastre … după două săptămâni, inamicul s-a oprit, şi-a lăsat braţele jos şi bărbia în piept cu descurajare … Mareşalul von Mackensen a privit cu îndoială şi cu tristeţe harta şi a închis ochii, gândindu-se la catacombele pe care le-aînălţat la Siret. Zece până la douăzeci de divizii germane s-au topit în această bătălie.”Mihail Sadoveanu
În cadrul proiectului „România Mare, Primul Centenar”, TVR a pregătit o ediție specială transmițând de la Mausoleul Eroilor din Mărăşeşti, iar reporterii Televiziunii Române au avut intervenţii de la faţa locului pe toată perioada evenimentului.
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
Președintele PER, domnul Dănuț Pop, atrage atenția asupra toxicității ambasadorului Hans Klemm și a modului prin care acesta intervine cu bocancii în problemele interne din sistemul de justiție din România, un sistem care se dovedește pe zi ce trece tot mai bolnav și mai corupt. Traficul de influență, pe care […]
Urmăriți Glasul.info și pe Google News
