La 26 noiembrie 1917, din cauza revoluției bolșevice ruse, România era nevoită să semneze Armistițiul de la Focșani

Armistițiul de la Focșani a fost un acord internațional încheiat între guvernele român și rus – pe de o parte – și guvernele Triplei Alianțe (n.r. Puterile Centrale), având ca obiect principal suspendarea ostilităților pe Frontul Român, pe timpul Primului Război Mondial. Armistițiul a fost semnat la 26 noiembrie/9 decembrie 1917 la Focșani.

Armistițiul de la Focșani din 1917 a fost o soluție controversată pentru noul și foarte tânărul stat românesc, în mare parte parte datorată defectării armatei ruse, însă o soluție fără de care altfel s-ar fi riscat chiar dispariţia sa ca entitate politico-statală.

[su_quote style=”default” cite=”Stephan Pichon,discursul rostit în faţa Camerei Deputaților” url=”” class=””] “România a obţinut de acord cu noi şi prin noi concursul tuturor aliaţilor. Armistiţiu n-a putut fi evitat cu toate sforţările noastre”[/su_quote]

Într-un articol din jurnalul “România” din 3/16 decembrie 1917 se scria că:

“Armistiţiul de la Focşani nu e în stare să provoace nici o diversiune morală. Politiceşte tot aşa. Raporturile noastre cu Aliaţii nu le-a atins deloc această vremelnică încetare de focuri”

Tulburările politico-sociale din Rusia, începute încă de la începutul lui februarie 1917, au provocat dezertarea în masă a soldaților din armata rusă și o puternică indisciplină pe câmpurile de luptă, situație survenită mai ales în urma propagandei “pacificatoare” făcută atât de către bolșevici cât și de către Puterile Centrale. Mai mult decât atât, dezertorii ruși puteau fi găsiți prin gările orașelor românești, provocând confuzie și stupoare în rândul populației civile cu privire la soarta războiului de pe Frontul Român.

Toate semnalele venite din Rusia, precum și lipsa de reacție și de sprijin din partea Antantei, au pus România în situația de a încheia Armistițiul de la Focșani din 1917, cu toată indignarea stârnită în rândul aliaților occidentali.

Georges Clemenceau, primul ministru francez, la auzul posibilității încetării ostilităților pe Frontul Român, avea să-i transmită generalului Berthelot următoarele:

“Guvernul francez protestează cu indignare împotriva unui armistiţiu pe frontul român, care nu este decât o manevră de capitulare. El dezaprobă declaraţia semnată de ministrul Franţei, fără a vă fi consultat.”