De ce tot ce are legătură cu Viena în istoria românilor, este de rău augur? “Acordul de la Viena”, semnat pe 28 ianuarie 1933

La 28 ianuarie 1933, într-o perioadă tulbure din punct de vedere economic și social, atât la nivelul României cât și la nivel mondial, guvernul condus de Alexandru Vaida-Voievod semnează, sub auspiciile Ligii Națiunilor, “Acordul de la Viena”, care asigura împrumuturile capitaliștilor străini, contractate în vederea „asanării economico-financiare a țării”, prin reducerea salariilor, concedierea a 30% dintre muncitori și funcționari, sporirea și încasarea regulată a impozitelor.

Paradoxul face ca până și criza economică din 1933 din România, să aibă legătură tot cu numele Vienei, “Acordul de la Viena” fiind actul care consemna niște măsuri de austeritate de o gravitate nemaintâlnită până atunci în economia tânărului stat român, și așa destul de încercat de-a lungul istoriei, încă de la înființarea sa.

Măsurile nepopulare impuse de către Guvernul României după “Acordul de la Viena” au provocat nemulțumiri sociale atât de intense, încât anul 1933 a fost marcat de niște ample și violente mișcări și proteste antiguvernamentale care s-au soldat cu grave vărsări de sânge.

De ce pomenim astăzi de “Acordul de la Viena”, semnat de guvernul condus de Alexandru Vaida-Voievod? Pentru că în final acest acord, cu măsuri draconice de austeritate împotriva românilor și comandate din exterior au dus în cele din urmă la demisia guvernului, Alexandru Vaida-Voievod nereușind să facă față problemelor cu care s-a confruntat țara noastră în acele timpuri deosebit de tulburi.

Dar evenimentele de atunci seamănă izbitor de mult cu cele de astăzi: mari împrumuturi făcute de pe piețele externe, condiționate de impunerea unor ample măsuri de austeritate precum reducerea drastică a salariilor, valuri masive de concedieri și creșterea exagerată a taxelor și impozitelor. Adică fix povestea Băsescu-Boc-PDL-FMI, reinițializată acum sub formula Iohannis-PNL/PDL-FMI?