La data de 14 mai 1868 s-a născut la Chișinău, Vladimir Herța (n.r. ortografiat și Hertza), primul primar al orașului Chișinău după Marea Unire din 1918. A fost un jurist și om politic român care a jucat un rol foarte important în preajma Unirii României cu Basarabia.
A fost președintele Zemstvei jud. Orhei, primul președinte al Comisiei Școlare Moldovenești. În 1917 a devenit vicepreședinte al Partidului Național Moldovenesc și al Societății Culturale Moldovenești, jucând un rol important în actul Unirii. Între anii 1918-1919 a fost primar al orașului Chișinău. A fost delegat și la conferințele de pace, tratând chestiunea Basarabiei.
“Între anii 1918-1919, a fost primar al orașului Chişinău, desfăşurând o amplă activitate organizatorică şi inovativă de gestionare, în noile condiţii de după alipirea Basarabiei la România, a treburilor urbei, a necesităţilor populaţiei.”, scria în octombrie 2014 publicația Funcționarul public (n.n. supliment la Revista „ADMINISTRAREA PUBLICĂ“)
Timp de două decenii, între anii 1924 și 1944, o parte a străzii Sfatului Țării din Chișinău a purtat numele lui Vladimir Hertza.
Casa din Chişinău unde a locuit Hertza s-a păstrat până în prezent, găzduind Muzeul Naţional de Arte Plastice (Bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 115).
