Categories: EvenimenteUnionism

Castanul Unirii și jurământul sacru de la 25 Mai 1856 de sub arborele declarat monument istoric

La distanță mică de Iași, în satul Vișan din comuna Bârnova, ieșenii au o adevărată comoară vie: un dublu monument, un monument istoric și totodată un monument al naturii. Este vorba despre “Castanul Unirii”, castanul sub care la 25 mai 1856 s-a rostit un jurământ sacru și s-a întemeiat „Asociaţia de Luptă pentru Unire”.

O pagină de istorie mai puțin știută din lupta și efortul depus de elita intelectuală a Moldovei pentru Unirea Principatelor Române, așteaptă azi să fie redescoperită pe o mică proprietate privată, aflată astăzi în posesia doamnei Margareta Crăescu.

La 25 mai 1856 Vasile Alecsandri, Costache Negri, Mihail Kogălniceanu, Costache Hurmuzachi, Dimitrie Ralet, Petre Mavrogheni, părintele arhimandrit Neofit Scriban, Costachi Rolla şi Emilian Florescu au întemeiat „Asociaţia de Luptă pentru Unire”.

 

La umbra acestui măreț castan, „Asociaţia de luptă pentru unire”, prin Vasile Alecsandri, redactează Jurământul membrilor Asociaţiei:

“Sub acest măreț castan
Noi jurăm toți în frăție
Ca de azi să nu mai fie
Nici valah, nici moldovan

Ci, să fim numai români
Într-un gând, într-o unire
Și să ne dăm mâni cu mâni
Pentru-a țării fericire!”

La 25 Mai 1856, fruntașii din mediul cultural, politic și economic din Moldova, se reuneau în taină la umbra unui castan de pe moșia lui Petre Mavrogheni, punând bazele unei asociații de luptă pentru Unire.

“Locul acesta a fost special ales pentru ca iscoadele stăpânirii să nu-i descopere pe unioniştii ce stabileau principiile după care vor lupta pentru realizarea unirii. La respectiva întrunire participau: Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Costachi Negri, Dimitrie Ralet, Constantin Hurmuzachi, Petre Mavrogheni, părintele arhimandrit Neofit Scriban, Costachi Rolla şi Emilian Florescu.”, spunea prof. univ. dr. Mandache Leocov

Deși a fost declarat Monument al Istoriei şi al Naturii, din păcate “mărețul castan” pomenit în versurile lui Vasile Alecsandri în jurământul membrilor „Asociaţiei de Luptă pentru Unire” a fost de-a lungul timpului victima unor acte de vandalism, prin care niște inconștienți au încercat să-l usuce turnând pe el diverse substanțe toxice.

Un asemenea monument istoric și al naturii ar merita mai multă considerație și grijă din partea celor însărcinați să protejeze patrimoniul nostru cultural și istoric, fie numai și prin prisma a ceea ce reprezintă un astfel de monument, redescoperit prin eforturile și cercetările efectuate de către profesorul Mandache Leocov.


Galerie Foto:

[envira-gallery id=”110345″]

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

19 august 1316 – Ziua în care Clujul a devenit oraș scos din posesiunea Episcopiei Catolice de Alba Iulia

În anul 1316, pentru a-şi asigura sprijinul clujenilor, Carol Robert de Anjou le-a acordat, prin…

3 ore ago

„Atacul Cămășilor Albe” – Epopee de curaj în ziua de 19 august 1917

Atacul „Cămășilor Albe”, Jertfă și biruință la Mărășești, 19 august 1917 Ziua de 19 august…

6 ore ago

18 august 1906 – Un preot român în lanțuri pentru tricolor, cazul Traian Gașpar din Hezeriș

În zbuciumatul început de secol XX, când românii din Transilvania trăiau sub povara dualismului austro-ungar,…

23 de ore ago

17 August 1916 – “Nu mai sunt Carpații!”. Asta exclama Octavian Goga la intrarea României în război

17 August 1916 – „Nu mai sunt Carpații!” Strigătul lui Octavian Goga și jertfa României…

2 zile ago

Flăcările urii peste Năsăud – Martiriul românilor ardeleni la 17 august 1849

Anul 1849 a adus cu sine nu doar speranțele libertății născute din revoluția pașoptistă, ci…

2 zile ago

Cheţani, 16 august 1848 – Când dreptatea țăranilor români a fost înăbușită în sânge și lanțuri

Revoluția de la 1848 a aprins în toate provinciile românești flacăra libertății și a dreptății…

3 zile ago