În articolele noastre publicate până acum am arătat contribuția importantă a lui Petre Mavrogheni pentru realizarea Unirii Principatelor Române.
La 25 Mai 1856, fruntașii din mediul cultural, politic și economic din Moldova, se reuneau în taină la umbra unui castan de pe moșia lui Petre Mavrogheni, punând bazele unei asociații de luptă pentru Unire (n.r. vezi Castanul Unirii și jurământul sacru de la 25 Mai 1856 de sub arborele declarat monument istoric).
Activismul unionist era un risc asumat pentru acele vremuri, militanții pentru Unire întâlnindu-se subversiv, departe de ochii și urechile autorităților vremii. Puțină lume știe însă că în casa aceluiași Petre Mavrogheni, cunoscută sub numele de Casa Mavrogheni, clădire care astăzi adăpostește astăzi Institutul de Sănătate Publică Iași, s-a născut leul românesc.
În Casa Mavrogheni, locuință a omului politic, a filantropului și unionistului Petre Mavrogheni, s-au ținut multe dintre adunările Divanului Ad-hoc, dar și anumite întâlniri tainice, în care se puneau la punct planuri de reformare socială, culturală, economică și militară a Principatelor Române.
Printre aceste planuri de reformare economică se regăsește și planul de introducere a leului de argint în sistemul monetar zecimal, pus în aplicare în anul 1867. Prin această măsură erau eliminate din Principate monedele străine, cele austriece și cele turcești, și în același timp se puneau bazele unui sistem monetar național, pe modelul sistemului monetar zecimal din Franța.
Deci, în afara contribuției sale importante pentru cauza unionismului, aflându-se printre reprezentanții elitei din Moldova care depuneau jurământul sacru de la 25 Mai 1856 la umbra Castanului Unirii aflat chiar pe moșia sa de la Vișan, Petre Mavrogheni este cel care a pus bazele unui sistem monetar modern care a dăinuit vreme de mai bine de un secol.
În vreme ce în Republica Moldova există un monument al leului moldovenesc, la noi în România încă nu s-a gândit nimeni pentru a pune în valoare istoria Casei Mavrogheni din Iași, amplasând în fața acestei clădiri un monument al leului românesc, sau măcar o placă informativă care să amintească trecătorilor despre importanța simbolică a clădirii pe lângă care trec zilnic fără să știe mulți dintre ei despre ce rol a jucat în formarea statului român modern.
Galerie Foto:
[envira-gallery id=”110913″]Articole asemănătoare:
- Castanul Unirii și jurământul sacru de la 25 Mai 1856 de sub arborele declarat monument istoric
- În carantină, la Castanul Unirii