libris.ro

Nu doar România s-a născut la Iași, ci și Leul românesc s-a născut tot la Iași!

În articolele noastre publicate până acum am arătat contribuția importantă a lui Petre Mavrogheni pentru realizarea Unirii Principatelor Române.

La 25 Mai 1856, fruntașii din mediul cultural, politic și economic din Moldova, se reuneau în taină la umbra unui castan de pe moșia lui Petre Mavrogheni, punând bazele unei asociații de luptă pentru Unire (n.r. vezi Castanul Unirii și jurământul sacru de la 25 Mai 1856 de sub arborele declarat monument istoric).

Castanul Unirii și jurământul sacru de la 25 Mai 1856 de sub arborele declarat monument istoric, Foto: © Glasul.info / Fandel Mihai
Castanul Unirii și jurământul sacru de la 25 Mai 1856 de sub arborele declarat monument istoric, Foto: © Glasul.info / Fandel Mihai

Activismul unionist era un risc asumat pentru acele vremuri, militanții pentru Unire întâlnindu-se subversiv, departe de ochii și urechile autorităților vremii. Puțină lume știe însă că în casa aceluiași Petre Mavrogheni, cunoscută sub numele de Casa Mavrogheni, clădire care astăzi adăpostește astăzi Institutul de Sănătate Publică Iași, s-a născut leul românesc.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


Institutul de Sănătate Publică Iași, Bulevardul Carol Nr. 1, (Casa Mavrogheni)

În Casa Mavrogheni, locuință a omului politic, a filantropului și unionistului Petre Mavrogheni, s-au ținut multe dintre adunările Divanului Ad-hoc, dar și anumite întâlniri tainice, în care se puneau la punct planuri de reformare socială, culturală, economică și militară a Principatelor Române.

Printre aceste planuri de reformare economică se regăsește și planul de introducere a leului de argint în sistemul monetar zecimal, pus în aplicare în anul 1867. Prin această măsură erau eliminate din Principate monedele străine, cele austriece și cele turcești, și în același timp se puneau bazele unui sistem monetar național, pe modelul sistemului monetar zecimal din Franța.

Deci, în afara contribuției sale importante pentru cauza unionismului, aflându-se printre reprezentanții elitei din Moldova care depuneau  jurământul sacru de la 25 Mai 1856 la umbra Castanului Unirii aflat chiar pe moșia sa de la Vișan, Petre Mavrogheni este cel care a pus bazele unui sistem monetar modern care a dăinuit vreme de mai bine de un secol.

Monumentul leului moldovenesc de la Chișinău, Foto: radioorhei.info

În vreme ce în Republica Moldova există un monument al leului moldovenesc, la noi în România încă nu s-a gândit nimeni pentru a pune în valoare istoria Casei Mavrogheni din Iași, amplasând în fața acestei clădiri un monument al leului românesc, sau măcar o placă informativă care să amintească trecătorilor despre importanța simbolică a clădirii pe lângă care trec zilnic fără să știe mulți dintre ei despre ce rol a jucat în formarea statului român modern.


Galerie Foto:


Articole asemănătoare:

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 10 books

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 2

By: Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 2 - Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 1

By: Dumitru Almas

Povestiri istorice volumul 1 - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info