În Țara Noastră trebuie să trăiască doar autohtonii și prietenii lor!

SCRISOARE DESCHISĂ

Dragi concetãțeni,
Țara noastrã, Dacia, este Țara Noastrã!
Cultura care s-a dezvoltat pe acest teritoriu de-a lungul zecilor, sutelor și miilor de ani este cultura noastrã transmisã prin limba noastrã, aici, în Țara Noastrã.

Toți noii sosiți pe teritoriul nostru dacic, indiferent de condițiile în care au ajuns la noi ( mã refer la unguri, țigani, ucrainieni, ruși, etc.), trebuie sã știe cã ei au venit la noi și nu invers!

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


librarie.net

Trebuie sã se bucure de privilegiul cã pot fi cetãțeni ai acestei țãri și, ca atare, trebuie să respecte drepturile și îndatoririle prevãzute de lege.
Dacã limba noastrã nu le place și dacă vor să aibă școli în limba lor, este foarte bine, dar sã nu se mire când nu vor gãsi de lucru în Țara Noastrã, pentru cã limba care se vorbește și în care se muncește aici este limba noastrã.

Având în vedere că democrația domnește și la noi, ei, alogenii doritori sã-și promoveze limba, cultura, obiceiurile și tradițiile , în defavoarea celor autohtone, sunt liberi să meargă în orice altã țarã care le permite așa ceva.
Sunt liberi sã plece dacã nu respectă limba noastră, cultura noastră, steagul nostru tricolor, roșu, galben și albastru.

Cred cã noi toți am obosit sã ne temem sã nu îi jignim pe alogeni, ba chiar mai mult, sã încercãm noi sã le învãțãm limba și obiceiurile și să ajungem sã ne fie fricã de ei, de atacurile lor teroriste, cum a fost cel de la Târgu Mureș, imediat dupã revoluție, când ne-am trezit bãtuți și înjurați de ei, la noi acasã! Sau ce au făcut rușii la Chișinãu, în 9 mai 2013 si …mai fac si azi..

Într-un fel, le mulțumim pentru patriotismul pe care ni l-au întărit, dar asta nu înseamnã cã ei nu trebuie sã înțeleagã că, dacã nu le convine la noi și nici de limba noastrã, atunci, democratic, pot pleca în altă parte.
Da, stimați concetăteni, noi vă respectăm, dar nu uitați că aveți datoria să respectați legile țării și ale pământului care v-a adoptat.

NU este posibil ca o națiune întreagã, cu istorie multimilenară ca a noastrã, sã fie insultatã de un grup minoritar!
Aceasta este Țara Noastrã, pãmântul nostru, casa noastrã dintotdeauna, acesta este stilul nostru de viațã și noi vã permitem sã vã bucurați de aceste oportunitãți.

Țara noastră NU are nevoie de minorități ci ele au nevoie ca EA să-i primeasca, să le ofere adapost, locuri de muncă și hrană
Alogenii trebuie să ne respecte Țara, pe Noi și legile noastre, bune sau rele, fără să ceară favoruri speciale sub pretextul că sunt discriminați.

În cazul în care nu sunteți mulțumiți sã trăiți în pace alãturi de noi, sã vã bucurați de limba noastrã, de obiceiurile noastre, de felul nostru de viațã, atunci vã încurajãm, democratic și prietenește, sã plecați în altã țarã unde credeți că s-ar putea să vă fie mai bine, ori chiar să vă întoarceți acasă, dacă aveți unde!

În Țara Noastră trebuie să trăiască doar autohtonii și prietenii lor! Dușmanii să plece!
Autorul nu-i anonim.
Autorul suntem NOI cei care ne-am săturat să mai aven lângă noi dușmani și nu prieteni recunoscători.”

Napoleon Săvescu

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă. Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Next Post

28 Iulie 1468: Tratat între Moldova și Polonia prin care suveranul polonez se angaja că nu va adăposti pretendenții la tronul Moldovei

mar iul. 28 , 2020
La data de 28 iulie 1468 este semnat tratatul moldo-polon. Cazimir al IV-lea, regele Poloniei, s-a obligat să nu adăpostească și să ocrotească nici un pretendent la tronul Moldovei. Ștefan cel Mare punea un mare accent pe înlăturarea și pedepsirea pretendenților la tronul Moldovei, întreprinzând în acest sens mai multe incursiuni atât […]

Poate vă place și:

libris.ro