În noaptea din 13/14 septembrie 1940 echipe de soldați horthyști, în parte în stare de ebrietate, conduși de locotenentul Vasvári Zoltán din regimentul 201 motorizat din Budapesta, însoțite de formațiuni horthyste paramilitare, precum și de circa 25 de elemente șovine, din comuna Ip, au atacat, pe neașteptate, populația românească lipsită de apărare, masacrând-o.
Împreună cu localnici maghiari și cu membri ai organizației Straja națiunii (“Nemzetőrség”), trupele maghiare ce făceau parte din armata de ocupație cantonată în orașul Șimleul Silvaniei au ucis 157 de localnici români și un copil înaintea nașterii sale.
Mărturiile românilor care au asistat la crimele horhyștilor și au supraviețuit să poată spune grozăviile care s-au defășurat în fața ochilor lor, sunt cutremurătoare:
”Fetiţa mea (în vârstă de 7 ani – n.a.) dormea, dar la auzul
Mărturia lui Teodor Brisc, din Ip (Sălaj)
împuşcăturilor s-a trezit. A fugit afară şi un ungur a lovit-o cu
patul armei, apoi a băgat baioneta în ea şi a puşcat-o. Am găsit
creierii fetiţei mele pe uşă, iar capul în curte, fiindcă trupul l-au
dus în cimitir”.
„În fața casei, la câțiva metri de mine, au ucis-o pe sora-mea, Maria, de 18 ani, care a fost împușcată în piept cu cartușe dum-dum. Fratele Mihai, de 8 ani, a fost împușcat în burtă, iar surioara Ana, de 5 ani, care, disperată, striga <>, a fost secerată de gloanțele criminalilor. Fratele Viorel, de 11 ani, a vrut să fugă spre grădină, însă soldatul care-l urmărea l-a împușcat în cap. Pe surioara Paulina, de doar 11 luni, au sfârtecat-o cu baionetele în leagăn.”
Gavril Butcovan ( singurul supraviețuitor rămas încă în viață din masacrul din Ip, acordând un interviu pentru ziarul Gardianul)
La 10 martie 1946 începea procesul criminalilor din „Lotul I” (Ip, Treznea, Huedin, Zalău, Mureşenii de Câmpie etc.).
„Tribuna Nouă” din Cluj scria:
„În sfârşit, a sosit şi acest ceas mult aşteptat. În sfârşit, după
„Tribuna Nouă” din Cluj
atâtea suferinţe, poporul românesc din Ardeal primeşte satisfacţie pentru anii de chin petrecuţi sub regimul cel mai hidos al timpurilor fasciste : anii de teroare şi corupţie ai ocupaţiei militare horthiste”