La 1 octombrie 1875 s-a ridicat la Iași de către Consiliul Comunal un monument în memoria domnitorului Grigore Ghica
La 1 octombrie 1875, în semn de recunoștință pentru că a protestat vehement față de înțelegerea secretă dintre Austria și Rusia prin care austriecii dezmembrau din trupul Țării Moldovei cu acordul Imperiului Otoman nord-vestul Moldovei și pe care aveau să-l denumească „Bucovina”, și a sfârșit asasinat de turci pentru împotrivirea aceasta, s-a ridicat la Iași un monument în memoria domnitorului Grigore Ghica.
De altfel, cedarea “cu cântec” de către Imperiul Otoman a nord-vestului Moldovei în favoarea austriecilor, operațiune pe care Imperiul Otoman nici măcar nu era îndreptățit să o facă potrivit siuației Principatelor Române de la acea vreme, a și fost pricina din cauza căreia domnitorul Grigore Ghica ajunge să fie asasinat de către turci.
Descrierea uciderii lui Grigore Ghica Vodă, făcută în cronica scrisă de Iordachi Sion și continuată de fiul său Antohi, dezvăluie următoarele:
[one_half]
[/one_half]
“Let 1777 (7286) în 1 a lui Octomvrie de când au venit un capigi-bașa cu poruncă di la Poartă di au mazilit pre Grigori Vodă Ghica și la trii ciasuri și jumătate di noapte l-au tăet la casele din Beilic, o vai de dânsul cum l-au omorât și ce fel de moarte au murit săracul -și pi Doamna lui și beizadelile i-au luat și i-au dus la Țarigrad – o vai de dânșii…”
cronica scrisă de Iordachi Sion și continuată de fiul său Antohi
Pentru protestul său vehement împotriva anexării nord-vestului Moldovei de către Austria, austriecii au solicitat Imperiului Otoman înlăturarea domnitorului Grigore Ghica Vodă de pe tronul Moldovei.
Astfel, conformându-se dorinței austriecilor, turcii au trimis un capugiu (agent executor) la curtea lui Ghica Vodă. Domnitorul a fost ucis la 1 octombrie 1777 ( s.n. 12 octombrie 1777): a fost decapitat de turci, iar corpul i l-au aruncat pe fereastră, îngropându-l ulterior în fundul grădinii.
Pe piatra sub care este înmormântat la biserica Sfântul Spiridon din Iași, o inscripție (în grecește) amintește că:
“Această piatră frumos sculptată ascunde trupul aceluia care a fost din neamul strălucit al Ghiculeștilor, al lui Grigorie renumitul domn al dacilor, cel înveșmântat în evlavie și coborâtor din mari strămoși fiind răpit de moarte înainte de vreme iar acum locuiește în lăcașurile cerului.”
Piatra funerară a lui Grigore Ghica de la biserica Sfântul Spiridon din Iași
11 iunie 1896 Procesul de presă dela 11/23 iunie al „Foii Poporului" (La Curtea de…
Dacă ai petrecut măcar câteva minute în fața raftului de cosmetice sau pe un forum…
Foto: Reconstituire făcută cu AI În istoria zbuciumată a românilor din Transilvania, anii celui de-Al…
În primele decenii ale secolului al XIX-lea, Bucureștiul începea să cunoască influențele civilizației occidentale, iar…
8 iunie 1897 - Șomcuta Mare. Dr. N. Nilvan si Vasile Dragos sunt pedepsiți cu…
4 IUNIE 1942 – PIRU. O MĂRTURIE DESPRE DEMNITATEA ROMÂNILOR ÎN VREMURI DE ÎNCERCARE Istoria…
Leave a Comment