Radu Preda: „Lichelele tâmpe care ne conduc să facă bine să se uite la ce tehnici folosesc alte state: dialog social, măsuri graduale și adecvate locului, grija față de educație și, în general, evitarea demonstrației de forță”

Teologul român Radu Preda, fost director executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, director fondator al Institutului Român de Studii Interortodoxe, Interconfesionale și Interreligioase (INTER), membru al Comitetului redacțional al revistei „Renașterea”, publicație oficială a Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului și Clujului, face o radiografie a isteriei recente din sânul societății românești:

„ISTERIE

Nu de ieri sau de azi, dar parcă în zilele din urmă s-au înmulțit înjurăturilor la adresa Bisericii. Se folosesc expresii tari, păstoase, pline de mizerii dospite, așa cum, evident, se renunță deliberat la orice formă de respect față de cei care întrupează, fiecare cum poate, o funcție, un rol eclesial și social deopotrivă.

Astfel, se vorbește dezinvolt despre „Teodosie”, despre „Daniel”, așa cum se amintește despre „gaura lui Andrei”, în timp ce un scelerat constată, cu satisfacție, că este în curs de derulare „toamna patriarhilor” care, cum altfel?, se împlinește la cimitir.

Dacă mai punem la socoteală imaginea organelor de ordine dând buzna în biserică, agresând în numele, închipuit, al legii, care amendează și scot oamenii de la rugăciune, atunci avem o perspectivă deloc încurajatoare.

Pe scurt și direct: pandemia este luată drept pretext pentru manifestarea laturii jegoase a umanității, frica morții, singura democrație reală, alimentând violența unora împotriva altora.

De aceea: stop! Lichelele tâmpe care ne conduc să facă bine să se uite la ce tehnici folosesc alte state: dialog social, măsuri graduale și adecvate locului, grija față de educație și, în general, evitarea demonstrației de forță. Adică: reținere, chiar delicateță, împotriva stridenței.

La trei decenii de la căderea comunismului, statul român este încă adânc marcat de reflexe totalitare.

Repet: ceea ce era ura de clasă în dictatura proletariatului este acum, în pandemie, frica de moarte. Ea poate justifica orice nebunie, orice isterie. De care unii se folosesc fără jenă. Inclusiv sau mai ales politic.

În avans: cu o participare minoră la vot, peste doar o săptămână, ce legitimitate or să aibă cei care, ca și până acum, s-au autoproclamat salvatorii noștri? Hulpavi și ticăloși, nu le va rămâne decât ceea ce știm deja: să înjure Biserica, ultimul bastion al rațiunii și discernământului, măduva spinală a unui organism național și social din ce în ce mai vlăguit.

Sus să avem inimile (și spatele)!„, a scris Radu Preda pe contul său de facebook