Cele patru virtuți cardinale în filosofia antică la Sf. Părinți din veacul al – IV – lea (1)

 E de la sine înțeles că preocuparea Sfinților Părinți nu a fost doar de natură duhovnicească ci și ordin folosofic pentru a arăta comuniunea științei cu teologia. De pildă cartea Pr. Dan Bădulescu şi Robert Sungenis Consenul Sfinților Părinți asupra Geocentrismului nu este altceva decât un răspuns la dezbaterile inutile ale școlii neoplatonice din Imperiul roman de Răsărit între secolele IV-VI d.Hr. Nu vom insista asupra acestor dezbateri (nefăcând obiectul studiului nostru) ci doar atragem atenția asupra unui fragment de text aparținând Sf Vasile cel Mare: „Unii filosofi ai naturii spun, cu cuvinte elegante, că pământul  stă nemişcat din anumite pricini: din pricina locului pe care îl ocupă în centrul universului şi din pricina distanţei, totdeauna egală cu marginile universului; de aceea nu poate să se încline în vreo parte; aşa că rămâne neapărat nemişcat, pentru că distanţa egală, pe care o are dintoate părţile de jur împrejurul lui, îi face cu neputinţă înclinarea în vreo parte. Locul acesta din centrul Universului,  pe care pământul îl ocupă, nu l-a dobândit nici ca o moştenire, nici prin sine însuşi, ci este locul lui firesc şi necesar…Deci corpurilor grele le este proprie mişcarea înspre jos  iar josul, aşa cum s-a arătat, este centrul. Să nu te minunezi, dar, dacă pământul nu cade în nici o parte; nu cade,  pentru că ocupă, potrivit naturii lui, locul din mijloc. Trebuie deci neapărat că pământul să rămână la locul său…Vor fi de acord şi cei ce sunt împotriva spuselor mele că pricina care face ca pământul, care este mai greu decât apa, să stea suspendat în mijlocul universului…[1] Deasemeni,  Sf. Grigore Teologul dintre toți Părinții Bisericii este socotit “cel mai profund cunoscător și cel care se folosește cel mai amplu de filosofia greacă”[2] El “discerne cu cea mai mare claritate lucrarea teologhisirii de cea a filosofiei”.Cele 45 de cuvântări ale sale sunt adevărate discursuri, în care expune învățătura de credință pentru ascultătorii săi inițiați. Despre el învățatul bizantin Mihail Psellos spunea că “nimeni dintre toți oamenii nu poate rivaliza cu Platon, afară de Grigorie de Nazianz”. Posteritatea l-a apeciat la superlativ pe Marele Ierarh[3]

[1] Pr. Dan Bădulescu şi Robert Sungenis Consenul Sfinților Părinți asupra Geocentrismului, apud Hexaimeron, 10,

[2] Constantin Băjău, Grija față de om în gândirea patristică a primelor patru veacuri, Editura Universitaria, Craiova 2009, p. 140

[3] Pr. Prof. N. Bordașu,  Aspecte ale trăirii creștine în viața și opera Sf. Grigorie Teologul, în revista Glasul Bisericii, nr. 1-2/1972, p. 61