Site icon

18 aprilie 1848: La Blaj, are loc prima adunare a românilor din Transilvania, în cadrul căreia s-a hotărât sa se convoace, pentru 3 mai, Marea Adunare Naţională

18 aprilie 1848: La Blaj, are loc prima adunare a românilor din Transilvania, în cadrul căreia s-a hotărât sa se convoace, pentru 3 mai, Marea Adunare Naţională

18 aprilie 1848: La Blaj, are loc prima adunare a românilor din Transilvania, în cadrul căreia s-a hotărât sa se convoace, pentru 3 mai, Marea Adunare Naţională

Mii de români au răspuns chemării lui Simion Bărnuțiu, care în Proclamația sa redactată la Sibiu în 12/24 martie 1848 și mai apoi răspândită în toată Transilvania, îi îndemna să militeze pentru drepturile lor ca naţiune. În Duminica Tomii a lunii aprilie a aceluiași an (n.r. 18/30 aprilie 1848) s-au strâns pe Câmpia Libertății de la Blaj, peste două mii de români, scrie buletindecarei.ro.

Cuvintele unui alt revoluționar, Gheorghe Barițiu, anunțau izbucnirea unei revoluții violente și în spațiul locuit de români:

„Românilor din Transilvania, acuma e timpul! Nu întârziați, nu vă mai lăsați în starea pomenită de moși de strămoși, minutul binevenit iată-l! Cereți înainte de toate răscumpărarea totală, fără nici o despăgubire; de aci urmează toate despăgubirile civile și politice, așadar și reprezentațiune”, scria Gheorghe Barițiu în Foaie pentru mine, inimă și literatură din Brașov la 29 martie 1848

La casa lui Avram Iancu din Târgu Mureș, într-o atmosferă conspiraționist ilegalistă, au avut loc consfătuiri agitate între Al. Papiu-Ilarian, Avram Iancu și alți canceliști. Alexandru Papiu-Ilarian rostea în fața românilor prezenți pe 18/30 aprilie 1848 pe Câmpul Libertății de la Blaj, centrul spiritual și cultural al românilor:

„Noi ne-am adunat, frați români, ca să dăm de știre celorlalte națiuni din țară care au domnit pînă astăzi preste noi pe nedreptul, că șerbi mai mult nu vrem să fim, că vrem să fim liberi, noi nu vrem să domnim prese alții, dar nici nu vom mai suferi, noi cei mai numeroși și mai vechi locuitori ai țării, ca să se mai facă vreo lege în această a noastră țară fără știrea noastră”. (Istoria românilor din Dacia superioară, Tom. II, Viena, 1852, p. 18—19.)

În urma acestei prime adunări a românilor din Transilvania -a hotărât să se convoace, pentru 3/15 mai, Marea Adunare Naţională, care după cum știm, a fost o adunare a românilor din Transilvania, cu participarea a 30.000-40.000 de persoane. Proclamația adoptată la Blaj cerea împăratului Ferdinand I al Austriei desființarea iobăgiei, libertatea tiparului, înființarea unor instituții de învățământ în limba română etc.

Exit mobile version