Diana IOVANOVICI-ŞOŞOACĂ: „Așa s-a construit România Mare, pe oasele lor „s-a semnat” Tratatul de la Trianon. Glorie lor!”

La împlinirea a 101 ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, tratat ce a consfințit recunoașterea internațională a hotarelor României, doamna senator Diana IOVANOVICI-ŞOŞOACĂ a postat pe contul său de socializare imagini din Osuarul de la Mănăstirea Comana. În curtea mănăstirii, lângă biserică, se află Mausoleul eroilor căzuți în Primul Război Mondial (Mănăstirea Comana).

În timpul Primului Război Mondial, trupele germane, aflate sub comanda feldmareșalul Anton Ludwig August von Mackensen, în toamna anului 1916, au început amenajarea unui cimitir de campanie în care printre alte naționalități au fost înhumați atunci și 417 eroi români neidentificați, căzuți în luptele de pe Neajlov.

Senatoarea Diana IOVANOVICI-ŞOŞOACĂ a vizitat Mănăstirea Comana și a postat pe o rețea de socializare poze din Osuarul mănăstirii:

„Așa s-a construit România Mare, pe oasele lor „s-a semnat” Tratatul de la Trianon. Glorie lor!”

„4 iunie 1920, „Ziua Dreptății”, Tratatul de la Trianon

Așa s-a construit România Mare, pe oasele lor „s-a semnat” Tratatul de la Trianon. Glorie lor!De ce este important pentru România acest tratat de la Trianon? Pentru că el consfințește la nivel internațional recunoașterea oficială a granițelor / frontierelor statului român modern.

În Primul Război Mondial au murit cel puțin 500.000 de români cu gândul că se sacrifică pentru ca neamul lor să poata trăi în interiorul acelorași granițe, pe baza unor promisiuni deșarte, pe care Franța și celelalte state din Antanta nu aveau niciodată de gând să le onoreze.

În anul 1939, Nicolae Titulescu avea să intre pe căi misterioase în posesia unor documente strict secrete care dovedeau ca Franța și restul aliaților din Antanta nu aveau de gând să-si țină promisiunile și garanțiile oferite României în 1916 pentru a o convinge să intre în Primul Război Mondial:

„Nu există niciun inconvenient de a garanta României concesiuni imposibil de realizat; nu ne vom ține angajamentele noastre fără nicio remușcare, pentru că nu avem niciun mijloc de a le executa“.

Atât de mult s-a amestecat acest pământ pe care călcăm acum cu sângele și oasele românilor care au luptat pentru neatârnare și pentru reîntregire națională, și cum li s-a răspuns după 100 de ani, când ar fi trebuit sărbătorit glorios sacrificul acestor eroi români? Cu refuzul președintelui de a promulga un proiect legislativ prin care acești eroi să primească recunoștința pe care o merită:

„Camera Deputaților, for decizional, a adoptat în noiembrie 2020 proiectul de lege privind declararea în 4 iunie a Zilei Tratatului de la Trianon, respingând astfel cererea președintelui Iohannis de reexaminare a acestui proiect.Pentru acest proiect legislativ au existat 175 voturi Pentru, 23 Împotrivă și 85 de Abțineri. UDMR a votat împotrivă iar PNL și USR s-au abținut. PSD și PMP au votat în favoarea declarării zilei de 4 Iunie ca Zi a Tratatului de la Trianon.Președintele României a sesizat pe motive de neconstituționalitate Curtea Constituțională a României în privința acestui proiect legislativ. Evident, CCR a respins obiecțiunile de neconstituționalitate ale președintelui. Ulterior, președintele României a retrimis Parlamentului spre reexaminare acest proiect, care a fost din nou readoptat de Senat ca primă cameră decizională. Proiectul legislativ a fost repus pe ordinea de zi a plenului iar la data de 3 noiembrie 2020 Camera Deputaților a votat majoritar pentru adoptarea sa.””