Cum își bate joc RMGC de patrimoniul cultural de la Roșia Montană
A cumpărat mai multe case, unele dintre ele adevărate monumente istorice și niște valori arhitecturale deosebite, doar pentru a le ține în paragină, așteptând probabil ca acestea să se prăbușească în uitare și în paragină.
În copilărie vedeam prin filme întregi orașe sau așezări miniere părăsite și nu-mi explicam cum ajungeau așa, cum si-ar fi putut cineva părăsi căminul după ce a trăit acolo o viață, chiar și după epuizarea minereului respectiv care le-a asigurat mijloacele de trai, și la un moment dat chiar și prosperitatea.
Acum însă îmi explic mecanismele care pot duce la depopularea rapidă a unei așezări, mai ales prin implicarea subversivă a unei corporații. Însă tot îmi plânge inima când văd că pentru lăcomia unei corporații este distrus patrimoniul cultural al României.
Acum înțeleg și lupta civică disperată dusă pentru salvarea Roșiei Montane. Lupta însă nu s-a sfârșit, pentru că se dă un nou asalt asupra aurului de la Roșia Montană, iar patrimoniul cultural al României riscă iar să fie călcat în picioare.
Nu mai așteptați ca data trecută soluții în extremis, ci luptați acum pentru salvarea Roșiei Montane. Soluția cea mai simplă este transformarea acestei așezări într-o locație turistică prin care localnicii să-si poată câștiga existența.
Deci, lăsați vacanțele în străinătate și veniți la Roșia Montană. Turism se poate face și în România, mai ales că aici la Roșia sunt niște peisaje superbe, absolut dumnezeiești.