Site icon Glasul.info

30 Noiembrie 1940: La Nădăşel o bandă de unguri din comuna Viştea a tăiat cu securile capul tânărului Ciocănaş Ioan în văzul surorii sale mai mici doar pentru că era român

30 Noiembrie: La Nădăşel o bandă de unguri din comuna Viştea a tăiat cu securile capul tânărului Ciocănaş Ioan în văzul surorii sale mai mici doar pentru că era român

30 Noiembrie: La Nădăşel o bandă de unguri din comuna Viştea a tăiat cu securile capul tânărului Ciocănaş Ioan în văzul surorii sale mai mici doar pentru că era român

30 Noiembrie 1940: La Nădăşel o bandă de unguri din comuna Viştea a tăiat cu securile capul tânărului Ciocănaş Ioan în văzul surorii sale mai mici doar pentru că era român

Invazia armatelor horthyste în Ardealul de Nord după Dictatul de la Viena de la 30 august 1940 a lăsat mai multe atrocități și masacre cu motivații etnice îndreptate împotriva populației majoritare, respectiv împotriva românilor ardeleni.

Am descoperit acest lucru personal în timpul unui pelerinaj religios în Maramureș, atunci când ajunși la mănăstirea Bixad, starețul mănăstirii mi-a înmânat aflând că sunt jurnalist, un braț plin de documente referitoare la masacrele de după Dictatul de la Viena de la 30 august 1940, inclusiv masacrul țăranilor români uciși într-o anexă a mănăstirii de la Bixad.

Ei bine, pe 30 noiembrie 1940, în localitatea Nădăşel, pe atunci aflată în jud. Salaj, “o bandă de unguri din comuna Viştea a tăiat cu securile capul tânărului Ciocănaş Ioan în văzul surorii sale mai mici doar pentru că era român”. (n.r. vezi foto cu invazia trupelor ungare în Nădașel în 1940).

În literatura ungară, invazia Ardealului de Nord / Transilvaniei de Nord și atrocitățile care au urmat, purificarea etnică, masacrele, toate ororile prin care a fost trecută populația românească din Transilvania, sunt în continuare glorificate și prezentate ca fapte strălucite de “vitejie” ale poporului ungar.

Exit mobile version