La 29 noiembrie 1577, Ioan Nicoară Potcoavă le scria saşilor din Bistriţa că a luat domnia, intitulându-se, în epistola respectivă, „Ioan din mila lui Dumnezeu, principe al Ţării Moldovei, domn şi adevărat moştenitor”

„Ioan din mila lui Dumnezeu, principe al Ţării Moldovei, domn şi adevărat moştenitor”

Eroi uitați ai neamului românesc: Ioan Nicoară Potcoavă, frate al domnitorului Moldovei, rebelul Ioan Vodă cel Viteaz, hatman al cazacilor zaporojeni (păstrând o adevărată tradiție a hatmanilor moldoveni care i-au condus pe cazaci în stepele Ucrainei de astăzi), și în cele din urmă chiar domn al Moldovei, după ce intră în Moldova cu sprijinul cazacilor și câștigă bătălia împotriva lui Petru Şchiopul.

La 29 noiembrie 1577, Ioan Nicoară Potcoavă le scria saşilor din Bistriţa că a luat domnia, intitulându-se, în epistola respectivă, „Ioan din mila lui Dumnezeu, principe al Ţării Moldovei, domn şi adevărat moştenitor”

Nicoara Potcoava, De Mihail Sadoveanu

Monumente dedicate lui Ioan Nicoară Potcoavă brăzdează Ucraina de astăzi, din preajma fostelor teritorii poloneze până în stepele de jos ale Ucrainei ce coboară până la gurile Dunării.În România, în afară de romanul lui Mihail Sadoveanu și poemul lui Taras Șevcenko din anul 1840, “Ivan Pidkova” (Ioan Potcoavă), promovat mai ales în perioada comunistă, nu prea se știe mai nimic despre acest erou al românilor.

Celebrat și cinstit ca “erou ucrainean”, Ioan Nicoară Potcoavă rămâne în istoria neamului românesc ca un lider neînfricat implicat activ în lupta antiotomană, ca și fratele său (n.r. a fost frate după mamă cu Ioan Vodă cel Viteaz).

PS: doi frați cu o forță fizică extraordinară:

– primul, Ioan Vodă cel Viteaz sau Ioan Vodă cel Cumplit, în bătălia de la iezerul Cahul a tras singur un tun după el

– al doilea, Ioan Nicoară Potcoavă, putea să îndoaie potcoavele cu mâinile goale