Zilele Rezistenței 2022. La Sâmbăta de Sus, au fost comemorați eroii luptei anticomuniste | FOTO

Țara își comemorează eroii anticomuniști în fiecare an, în cadrul manifestării ,,Zilele Rezistenței“, organizată de Fundația ,,Ion Gavrilă Ogoranu“ la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus. Pe parcursul a trei zile sunt evocați luptătorii și organizațiile anticomuniste din întreaga țară, activitatea și suferințele lor din închisorile și lagărele comuniste. Și anul acesta în sfârșitul de săptămână de după Sf Ilie, în aula Academiei Ortodoxe de la Sâmbăta de Sus s-au organizat simpozioane, prezentări de carte, proiecții de film, dezbateri pe teme stabilite, iar la Crucea monument din incinta Mănăstirii s-a oficiat, duminică 24 iulie, slujba de pomenire pentru luptătorii din Munții Făgărașului și sprijinitorii lor din satele făgărășene.

Zece ani de la plecarea la Cer a doi eroi anticomuniști

La ediția din acest an au fost evocați, în cadrul simpozionului, prof. dr. Iulian Constantin și ing. Gheorghe Jijie, luptători în Rezistența Anticomunistă și foști deținuți politici. Coriolan Baciu, președintele Fundației ,,Ion Gavrilă Ogoranu“ a vorbit publicului prezent despre personalitatea prof. dr. Iulian Constantin și despre activitatea sa în slujba Rezistenței Anticomuniste, ca preşedinte al Federaţiei Române a Foştilor Deţinuţi Politic Luptători Anticomunişti, dar și despre activitatea sa de cercetare a adevărului despre crimele comunismului, de după 1990. A fost evocat și Gheorghe Jijie, fost deținut politic, secretar al Federaţiei Române a Foştilor Deţinuţi Politic Luptători Anticomunişti și cercetător al arhivelor CNSAS.

Prof. dr. Constantin Iulian, închis de comuniști 13 ani

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


librarie.net

Constantin Iulian a fost deţinut politic timp de 13 ani, fiind întemniţat în 1948 ca şef al Frăţiilor de Cruce din Vaslui. A fost unul dintre puţinii intraţi în malaxorul “reeducării” de la Piteşti și, mai târziu la Aiud, care au rezistat până la capăt, verticali. Eliberat în 1954, a fost rearestat doi ani mai târziu şi condamnat în lotul lui Puiu Atanasiu, pentru tentativa de reorganizare a Mişcării Legionare. În timpul reeducării de la Aiud nu a făcut nici o concesie, drept pentru care a stat aproape numai în Zarka. Eliberat în 1964, cu decretul de amnistie generală, şi-a terminat facultatea, obținând rezultate științifice recunoscute chiar si de Academia Română, iar după 1990 şi un doctorat în hidrotehnică. După ’90 a fost profesor la catedra de hidrotehnică a Politehnicii bucureştene. Între anii 1995 şi 2005 a fost preşedintele Partidului Pentru Patrie, fondat de foşti deţinuţi politic legionari. A inițiat proiectul înființării, la București, a Muzeului Rezistenței Anticomuniste, continuat azi de Fundația Ion Gavrilă Ogoranu. În fiecare an a participat la Comemorarea de la Crucea de la Mănăstirea Brâncoveanu, ultima prezență fiind în 2011, cu câteva luni înainte de a se stinge din viață.

Gheorghe Jijie s-a născut la 10 iunie 1919 în orașul Botoșani. A fost arestat împreună cu părinții săi în anul 1948, în lotul Ștefan Iacobescu, Septimiu Pop, Dumitru Cumpătă și Nicolae Luca. Inițial a fost condamnat la zece ani de închisoare pentru ,,uneltiri contra statului” dar în final a executat 13 ani, prin mai toate pușcăriile ,,celebre”: Jilava, Aiud, Periprava, Gherla, Galați, etc.
Într-un interviu, povestea cum ,,m-au luat și m-au dus într-o cameră de anchetă, unde erau vreo 10-12 gardieni care stăteau cu ochii pe mine. Unul punea întrebările, iar eu trebuia să răspund imediat. Dacă nu răspundeam, îmi dădea una cu un ciomag. Trebuia să răspunzi imediat, să n-ai timp să te gândești. Spre sfârșit, am căzut extenuat după patru ore de bătaie. Și iarăși cu ciomagul pe mine, ca să mă ridic”. După căderea dictaturii comuniste a îndeplinit funcția de secretar al Federaţiei Române a Foştilor Deţinuţi Politici Luptători Anticomunişti. A scris volumele monografice dedicate personalităților George Manu și Vică Negulescu. S-a stins din viață la 12 iunie 2012.

Învățătorul Octavian Popaiov, omagiat prin dezvelirea unei plăci memoriale

În comuna Sâmbăta de Sus, vineri 22 iulie, a avut loc un eveniment de referință, în organizarea Asociației Culturale Aurel A. Mureșianu din Brașov, condusă dde Adrian Toth. La ceremonia de dezvelire a plăcii memoriale montate pe casa învățătorului Octavian Popaiov, susținător activ al grupului de rezistență armată din munți și deținut politic timp de 12 ani, a participat și o delegație a Fundației Ion Gavrilă Ogoranu, condusă de președintele Coriolan Baciu și secretarul Florin Dobrescu, aceștia susținând și câte po alocuțiune. Au mai luat cuvântul și istoricul Marius Oprea, primarul comunei Sâmbăta de Sus, dl Nicolae Morariu, preotul parohiei ortodoxe locale Ioan Drăghici. Un sobor de preoți în frunte cu PS Episcop Vicar Ilarion Făgărășeanul a oficiat slujba de sfințire, iar fiicele învățătorului Octavian Popaiov, îmbrpcate în frumoasele lor costume naționale, au dezvelit placa memorială. A fost prezentă și nepoata învățătorului Popaiov, și ea îmbrăcată într-un frumos costum de Sâmbăta de Sus, împreună cu soțul său. Pentru familia învățătorului Popaiov, persecutată și alungată din propria casă în timpul detenției eroului, acest eveniment a constituit o mângâiere deosebită și o reparație morală.

Pe urmele Părintelui Arsenie Boca

Tot vineri, un grup de participanți la manifestări au făcut o drumeție pe Valea Sâmbetei, până la chilia Părintelui Arsenie Boca, o grotă amenajată în

Muzeul Rezistenței Anticomuniste, la București

Florin Dobrescu, secretarul Fundației ,,Ion Gavrilă Ogoranu“, a prezentat activitatea organizației și proiectele de viitor, referindu-se la lucrările de la Muzeul Rezistenței care se amenajează în clădirea de pe str. Veseliei din București, despre acțiunile de susținere logistică necesare conservării Fortului 13 Jilava și campania de popularizare, prin vizite organizate, a celei mai cumplite închisori din Europa de Est, despre susținerea comemorărilor tradiționale de peste an, reeditarea operelor memorialistice și a cărților interzise în perioada 1945-1989, plata integrală a impozitului monumentului de la Majadahonda și multe alte proiecte ale Fundației Ion Gavrilă Ogoranu.

Invitații de la simpozion

La simpozionul desfășurat sâmbătă, 23 iulie, în aula Academiei, au fost invitați și au vorbit audienței: istoricul Marius Oprea, senatorul Sorin Lavric, senatorul de Țara Făgărașului Marius Toanchină, deputatul de Țara Făgărașului Dumitru Flucuș, prof. univ. Corvin Lupu și prof. univ. Tiberiu Costăchescu, ambii de la Sibiu, dr. Galina Răduleanu, fost deținut politic, jurnalista Lucia Baki de la Monitorul de Făgăraș, dr Corneliu Zeană, fiul luptătorului Dumitru Zeană, exterminat la închisoarea Aiud, Sorin Olaru, care a prezentat volumele de carte editate ,,O istorie a exilului Mișcării Legionare“. Au susținut interesante teme despre rezistența anticomunistă cercetători tineri precum Tiberius Domozină și Toma Tătaru. În holul Academiei, prin grija Luciei Baki, a fost organizată o expoziție cu fotografiile luptătorilor din Munții Făgărașului, sprijinitorii din satele făgărășene și documente din arhivele CNSAS.

Momente artistice au oferit talentata interpretă de pricesne si doine Rodica Popa Comaniciu, precum si camarazii Ioana Dobrescu si Adrian Pantazi, din cadrul Fundației Ion Gavrilă Ogoranu.
A fost prezentat un film document Iulian Constantin. Istoricul Marius Oprea a prezentat lucrările arheologice derulate la Tg Ocna și Periprava pentru deshumarea și identificarea osemintelor din gropile comune, susținând o inedită conferință in timpul proiectării imaginilor de la diversele campanii de săpături.

Comemorarea de la Cruce

Duminică, 24 iulie a.c., la Crucea monumentală din incinta Mănăstirii Brâncoveanu au sosit sute de oameni din toată țara, dar și din satele făgărășene, care au ținut să participle la parastasul luptătorilor din rezistența făgărășeană. Un sobor de preoți în frunte cu PS Ilarion Urs, vicar al Mitropoliei Ardealului, căruia i s-a alăturat și preotul paroh de la Sâmbăta de Sus, Ioan Drăghici,.a oficiat slujba de pomenire. A urmat un moment de depunere de coroane la Crucea monument, remarcându-se pentru prima oară prezența unuu număr mare de reprezentanți ai autorităților publice locale. Au adus un pios omagiu eroilor anticomuniști și au depus coroane:
Asociația Foștilor Deținuți Politici Brașov-Făgăraș prin vicepreședintele Alexandru Chistol și Rolf Teutsch, Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor Luptătorilor Anticomuniști prin secretarul de stat Irina Leulescu, Consiliul Județean Brașov prin vicepreședintele Șerban Todorică și Sorin Constantin Mânduc, senatorul Marius Toanchină și senatorul Sorin Lavric, comuna Beclean prin primarul Claudiu Motrescu, comuna Mândra printr-o delegație condusă de primarul Șerban Ioan Taflan, comuna Recea prin primarul Gheorghe Lazea și Petrișor Ioan, ambii nepoți ai lui Ion Gavrilă Ogoranu, comuna Sâmbăta de Sus prin primarul Nicolae Morariu, Ziarul Monitorul de Făgăraș prin directorul Iosif Baki, Orașul Victoria prin viceprimarul Cristian Iosipesc gruparea ,,Uniți sub tricolor“ prin Bogdan Nițu.

S-au ținut alocuțiuni de către Coriolan Baciu, președintele Fundației Ion Gavrilă Ogoranu, Alexandru Costache, reprezentantul filialei Brașov a FIGO, Irina Leulescu, secretar de stat în cadrul SSRMLA.

Biroul de presă al Fundației Ion Gavrilă Ogoranu, Responsabil: Florin Dobrescu | MAGAZIN CRITIC

Donează pentru Glasul.info!

În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei)    |    RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 Books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
12


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Constantinescu-Motru Ioan

Analist politic și ziarist

Lasă un răspuns

Next Post

Fondatorul publicației noastre, Fandel Mihai, a fost ales președinte al UJIR și director general al ziarului MAGAZIN CRITIC!

vin iul. 29 , 2022
EEF l-a numit în funcția de director general al publicației MAGAZIN CRITIC și președinte al UNIUNII JURNALIȘTILOR INDEPENDENȚI DIN ROMÂNIA (UJIR), pe domnul Fandel Mihai, fondator al publicației Glasul info. Celebrul jurnalist este printre primii colaboratori ai publicației noastre, semnând în trecut zeci de articole pentru redacția noastră. În prezent este membru în organizația EEF și președintele […]
Mihai Fandel

Poate vă place și:

Donează pentru Glasul.info!

În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei)    |    RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)

Breaking News