La data de 6 iulie 1413 Episcopia Rădăuților este menționată într-un document în limba slavonă. Este vorba despre o danie făcută de către domnitorul Moldovei, Alexandru cel Bun, către o rudă a sa, Anastasia.
Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților este o parte componentă a Bisericii Ortodoxe Române. Este alcătuită din cinci protopopiate: Suceava I, Suceava II, Câmpulung Moldovenesc, Rădăuți și Fălticeni, toate în județul Suceava. Acestea cuprind 40 mănăstiri și peste 380 de parohii, cu aproape 400 de biserici, în care slujesc aproximativ 400 de preoți.
În anul 1781 împăratul Iosif al II-lea a obținut de la Patriarhia de Constantinopol permisiunea de a muta sediul episcopal de la Rădăuți la Cernăuți, ocazie cu care episcopia a fost scoasă de sub jurisdicția arhiepiscopului-mitropolit de Iași și a dobândit statutul de episcopie exemptă.
La 23 ianuarie 1873 împăratul Franz Joseph I a ridicat Episcopia de Cernăuți la rangul de arhiepiscopie, iar episcopul de Cernăuți a devenit arhiepiscop-mitropolit. Primul mitropolit a fost Teofil Bendela.
Odată cu instaurarea regimului comunist Episcopia Rădăuților a fost scoasă de sub jurisdicția Mitropoliei de Cernăuți și trecută sub jurisdicția Mitropoliei Moldovei.
Arhiepiscopia, reînființată în 1990, după 40 de ani de la desființare, este succesoarea vechii episcopii a Rădăuților, înființată în secolul al XV-lea, ulterior transformată în Mitropolia Bucovinei (după încorporarea Bucovinei la Imperiul Austriac în 1774), mitropolie ce a activat până în 1948.