26 Iulie 1921 – În Monitorul Oficial era publicată Legea pentru organizarea administrativă în „Dobrogea Nouă”

În Monitorul Oficial al României, nr. 89 din 26 Iulie 1921 (M. Of. 89/1921), era publicată LEGEA nr. 3.472 din 23 iulie 1921 pentru organizarea „Dobrogei Noua”.

Redăm cele mai interesante pasaje din textul Legii nr. 3.472 din 23 iulie 1921 pentru organizarea „Dobrogei Noua”:

„LEGE nr. 3.472 din 23 iulie 1921 pentru organizarea Dobrogei Noua

EMITENT: PARLAMENTUL

PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 89 din 26 iulie 1921

FERDINAND I,
Prin gratia lui Dumnezeu şi vointa nationala, Rege al României,
La toţi de fata şi viitori, sãnãtate:
Corpurile legiuitoare au votat şi adoptat, iar Noi sanctionam ce urmeazã:

CAP. 1
Despre teritoriu

ART. 1
Teritoriul de peste Dunăre anexat prin tratatul de la Bucureşti din 28 Iulie 1913 şi legea din 11 Decembrie 1913, în întinderea şi cu limitele acolo prevãzute, cunoscut sub numele de Dobrogea Noua, face parte din Regatul României, formând cu el un singur Stat indivizibil.

ART. 2
Dobrogea Noua se împarte în doua judeţe: Durostor şi Caliacra.
Judeţul Durostor are comune urbane: Silistra şi Turtucaia, Silistra fiind capitala judeţului.
Judeţul Caliacra are comune urbane: Bazargic, Balcic şi Cavarna, Bazargic fiind capitala lui.
Numãrul şi denumirea plasilor şi numãrul comunelor rurale cu satele şi catunele ce le compun şi denumirea lor sunt cele fixate prin anexa dela finele acestei legi.
ART. 3
Marca judeţului Durostor este efigia lui Mircea cel Batran, iar a judeţului Caliacra un far.
ART. 4
Constitutiunea, legile, regulamentele şi orice dispoziţiuni, cari sunt în vigoare în Regatul României, se aplica şi se vor aplica şi în Dobrogea Noua, cu exceptiunile legii de fata.
(…)

CAP. 2
Despre drepturile locuitorilor din Dobrogea Noua

ART. 6
Sunt cetãţeni romani:
a) toţi foştii cetãţeni bulgari cari la data de 28 Iunie 1913 erau domiciliaţi în Dobrogea Noua şi ca atare au devenit cetãţeni romani, în conformitate cu legea pentru organizarea Dobrogei Noui din 1 Aprilie 1914;
b) toţi romanii de origina;
c) toţi cei domiciliaţi în Dobrogea Noua, cari vor deveni cetãţeni romani în baza dispoziţiunilor legii de fata.

ART. 7
Calitatea de cetãţean roman se pierde şi se redobândeşte în condiţiunile prevãzute de art. 17 şi urmãtorii din codul civil.

ART. 8
Nu pot deveni cetãţeni romani:
a) Locuitorii din Dobrogea Noua cari au fãcut declaraţiune de neacceptarea cetateniei romane, prevãzute de art. 4 din Legea pentru organizarea Dobrogei Noui, din 1 Aprilie 1914;
b) Locuitorii din Dobrogea Noua cari au emigrat dupã data de 28 Iulie 1913;
c) Toţi acei cari cad sub prevederile art. 17 şi 20 din codul civil şi art. 30 din Constituţie.
ART. 9

Femeea maritata urmeazã conditiunea juridicã a soţului şi copiii minori pe a pãrinţilor.
Copiii minori ai cãror pãrinţi au declinat calitatea de cetãţean român pot s-o redobândească fãcând declaraţie în cursul anului, dupã majoritate, înaintea preşedintelui tribunalului domiciliului lor.

ART. 10
Recunoaşterea calitãţii de cetãţean roman se va face pentru fiecare judeţ de cãtre o comisiune instituitã de ministerul justiţiei şi compusa din preşedintele tribunalului respectiv, prefectul judeţului sau delegatul ministerului de interne şi un notabil dintre locuitorii judeţului cei mai greu impusi.
(…)

ART. 13
Cei cari fiind domiciliaţi în Dobrogea Noua nu au fost încã recunoscuţi ca cetãţeni români, precum şi acei cari nu vor putea face aceasta dovada, de vor voi sa obţinã aceasta recunoaştere, vor trebui sa se adreseze în scris preşedintelui comisiunii în termen de 30 zile dela punerea în aplicare a acestei legi.
Nestiutorii de carte se vor putea prezenta preşedintelui comisiunii, care va fi dator sa primeascã şi sa consemneze declaraţiunile lor.

(…)
ART. 16
Cetãţenii romani din Dobrogea Noua se vor bucura de toate drepturile civile şi politice prevãzute de legile tarii, cu exceptiunile cuprinse în legea de fata.

ART. 17
Locuitorii din Dobrogea Noua cari au devenit cetăţeni români vor putea dobândi imobile rurale în Dobrogea Noua.

(…)

ART. 53
Taxele ce se percepeau dupã legile musulmane vor rãmâne desfiinţate.
ART. 54
În ce priveşte actele stãrii civile pentru mahomedani, ele se vor îndeplini cu paza formelor prevãzute de codul civil şi de regulamentul actelor de stare civilã, aprobat prin decretul regal No. 4.874.
(…)


ART. 79
Toate actele juridice încheiate în intervalul de mai sus şi pentru cari legile româneşti prevãd îndeplinirea unor anumite condiţiuni de forma, vor fi valabile dacã au satisfãcut formele legilor bulgare de atunci.
ART. 80
Actele juridice încheiate dela 26 August 1916 pana la 7 Decembrie 1919 incluziv nu vor avea nici o valoare, dacã nu vor fi întãrite de autoritãţile judecãtoreşti romane competinte, reinstalate în Dobrogea Noua dupã retragerea trupelor dusmane.
ART. 81
Pedepsele cari privesc pe locuitorii din Dobrogea Noua, pronunţate de instanţele bulgare şi neexecutate înainte de 12 Octombrie 1913, dacã nu vor fi prevãzute de legea noastrã penalã, vor fi transformate în pedepsele prevãzute de legea română pentru faptele sãvârşite, ţinându-se în seama şi prescripţiunea pentru crime şi delicte din codul nostru de procedura penalã.
Transformarea se va pronunţa de Curtea de apel din Constanta în şedinţa publica, dupã cererea procurorului general sau a partii interesate şi cu citarea celui condamnat.
(…)

CAP. 6
Despre drepturile de proprietate imobiliarã

a) Proprietatea privatã
ART. 83
De la 28 Iunie 1913 proprietatea de orice natura din Dobrogea Noua se dobândeşte, se conserva, se transmite şi se pierde conform legilor în vigoare în Regatul României şi dispoziţiunilor speciale prevãzute în legea de fata.
Prescripţiunea începutã sub legile cari se aplicau în Bulgaria la data arãtatã mai sus se va regula dupã acele legi.
ART. 84
Drepturile de proprietate şi orice alte drepturi reale sunt şi rãmân respectate dacã au luat naştere şi s-au conservat conform legilor în vigoare în Bulgaria la data de 28 Iunie 1913, aplicându-li-se şi dispoziţiunile legii de fata, pe lângã a celorlalte legi din restul tarii.
(…)
ART. 89
Titlurile turcesti sau bulgaresti, sau orice fel de acte de proprietate obţinute pana la 28 Iunie 1913, precum şi actele de proprietate obţinute dupã aceasta data pana la promulgarea legii de fata, vor trebui preschimbate în termen de un an dela punerea în aplicare a acestei legi.
(…)”