În tabăra celor de la PSD, partid de stânga, evenimentele din ultima perioadă de pe plan internațional dar și intern provocă îngrijorare. Stârnește îngrijorare creșterea influenței dreptei, mai ales nivelul de organizare politică pe care le-au atins anumite organizații politice de dreapta în anumite țări europene. În România dreapta adevărată nu prea a avut cum să se dezvolte în ultimele trei decenii, dar deputatul PSD își manifestă îngrijorarea față de acest fenomen: “Platformele de social media au amplificat impactul propagandei de extremă dreaptă“.
“Doresc să aduc în atenţie un fenomen care se manifestă de ceva timp în ţările democratice occidentale şi care, în ultimii ani, riscă să apară şi în ţara noastră: radicalizarea tinerilor.
Mă voi referi aici nu doar la radicalizarea stricto sensu, adică drept un fenomen prin care oamenii adoptă opinii, viziuni şi idei care i-ar putea determina să comită acte de terorism, ci şi în sensul extins (referitor la adoptarea de idei şi opinii care să pună în pericol ordinea constituţională a unei democraţii).
Am observat cu toţii polarizarea excesivă a opiniilor legate de conflicte, în special războiul din Ucraina. Însă, observăm gravitatea acestui fenomen în Uniunea Europeană, odată cu atacul terorist al Hamas contra cetăţenilor civili israelieni şi riposta statului Israelian contra acestei organizaţii teroriste.
Manifestaţii de sprijin sau de protest în întreaga lume civilizată, de o vehemenţă la limita agresivităţii, adevărate semne ale unei tensiuni extrem de puternice în societăţile occidentale (aparent protejate de conflicte directe). Privind imaginile de la proteste, ne sare în ochi numărul foarte mare de tineri.De aceea, este important să ne uităm, în special, la situaţia tinerilor din ţările occidentale.
Potrivit Eurostat (2021), în Uniunea Europeană existau 3 milioane de tineri şomeri (cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani), iar rata şomajului în rândul tinerilor era de 16,6 %. În schimb, rata generală a şomajului la nivelul Uniunii Europene a fost în 2021 de 7 %, ceea ce ne arată că, în cazul tinerilor, situaţia este de cel puţin două ori mai gravă! Lipsa locurilor de muncă duce către marginalizare, iar de aici până la radicalizare mai este doar un pas.
Această afirmaţie este susţinută de o multitudine de studii ştiinţifice care atrag atenţia de ani de zile asupra atitudinilor tot mai radicale ale tinerilor europeni în lipsa unei perspective optimiste asupra viitorului lor.Situaţia aceasta este regăsită la un nivel îngrijorător şi în România. Șomajul cel mai ridicat este cel din rândul tinerilor de sub 24 de ani (rata şomajului era de 22,8%), potrivit datelor transmise în 2023 de Institutul Naţional de Statistică.
De asemenea, în cazul tinerilor, rata şomajului de lungă durată (în şomaj de şase luni şi peste) a fost de 12,6%, iar incidenţa şomajului de lungă durată (ponderea tinerilor aflaţi în şomaj de un an şi peste) este de 55,2%. Acest ultim procent ne arată că tinerii români se află în situaţia de a-şi vedea viitorul foarte incert, în cel mai pesimist mod legat de mijloacele de subzistenţă.
Radicalizarea nu este un fenomen nou, dar reprezintă o provocare tot mai mare, noile tehnologii şi polarizarea crescândă a societăţii transformând-o într-o ameninţare serioasă în întreaga UE.
Ideologia este parte intrinsecă a procesului de radicalizare, fundamentalismul religios fiind adesea în centrul său. Cu toate acestea, radicalizarea este rareori alimentată exclusiv de ideologie sau de religie. De multe ori, începe cu persoane frustrate de viaţa lor, de societate sau de politicile interne şi externe ale guvernelor lor. Nu există un profil unic al persoanei capabile de acţiuni extremiste, dar persoanele din comunităţi marginalizate care se confruntă cu discriminarea sau cu pierderea identităţii oferă un teren fertil pentru recrutarea în vederea radicalizării.
Procesele de radicalizare se bazează pe reţelele de socializare, unde sunt iniţiate şi ulterior menţinute contactele. Reţelele fizice şi cele online oferă spaţii în care oamenii pot deveni radicalizaţi şi, cu cât sunt mai închise, cu atât mai mult pot funcţiona pe post de camere de ecou, unde participanţii îşi confirmă reciproc convingerile extreme, fără a fi contestaţi.Internetul este unul dintre principalele canale de difuzare a opiniilor extremiste şi de recrutare a adepţilor. Platformele de social media au amplificat impactul propagandei de extremă dreaptă, facilitând accesul la un public-ţintă extins şi oferind organizaţiilor teroriste posibilitatea de a recurge la o difuzare restrânsă pentru a se adresa recruţilor sau pentru a crea veritabile „armate de troli” care să le sprijine propaganda.
Conform Raportului privind situaţia şi tendinţele terorismului în UE în 2020, în ultimii ani, aplicaţiile de mesagerie criptate au fost utilizate pe scară largă pentru coordonarea şi planificarea atacurilor şi pentru pregătirea campaniilor.
Din aceste motive îngrijorătoare, vă atrag atenţia asupra pericolului care planează şi asupra tinerilor din ţara noastră. Dacă până acum situaţia a fost relativ stabilă, nu putem ignora pericolul radicalizării (în special de extremă dreaptă, nu religioasă!) în rândul tinerilor români. Vă invit să vă concentraţi energia şi expertiza pe stimularea unor programe de educaţie în spiritul toleranţei, dar şi al păstrării deschiderii mentalităţilor tinerilor către nou, către progres, către consens şi moderaţie.”, se arată în declarația de presă de a deputatului Silviu Macovei