“Limba română este identitatea noastră ca naţiune între naţiuni. Deşi anul acesta a fost unul complicat pentru Europa, a fost unul benefic pentru regăsirea identităţii noastre naţionale în planul limbii române.
A fost mai întâi adoptarea, la 16 martie 2023, de către Parlamentul Republicii Moldova, a Legii de înlocuire a termenului „limba moldovenească” cu „limba română” în toate actele normative ale ţării.A fost apoi seria de demersuri politice ale autorităţilor de la Bucureşti prin care s-a dorit rezolvarea situaţiei minorităţii române din Ucraina şi utilizarea limbii române ca limbă oficială în locul aşa-zisei „limbi moldoveneşti”.
Când spun “seria de demersuri politice”, mă refer la vizita premierului ucrainean la Bucureşti şi la dialogul dintre premierul României, Marcel Ciolacu şi preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, de la Atena, din luna august; la vizita preşedintelui ucrainean la Bucureşti şi la şedinţa comună a guvernelor României şi Ucrainei de la Kiev, ambele desfăşurate în cursul lunii octombrie.Trebuie să menţionez aici faptul că românii din Ucraina constituie al treilea grup etnic după ucraineni şi ruşi.
Mai trebuie reamintit că, până în 2017, minorităţile naţionale din Ucraina aveau dreptul să studieze exclusiv în limba maternă în învăţământul preşcolar, primar şi secundar general, iar limba ucraineană era studiată că materie separată. Dar după 2017, noua legislaţie a prevăzut înlocuirea treptată a disciplinelor predate în limba maternă cu cele predate în limba ucraineană. Reformarea a început deja cu clasele primare, apoi cu clasele medii, iar din 2027 vă ajunge şi la clasele superioare.Acest proces trebuia revizuit.
Hotărârea care înlocuieşte limba moldovenească cu limba română a fost emisă de cabinetul de miniştri ai Ucrainei. Acum se face inventarierea întregii legislaţii, dat fiind că aceeaşi hotărâre a guvernului ucrainean prevede ca termenul „limba moldovenească” să fie înlocuit de „limba română” în toată legislaţia ucraineană.Aşadar, procesul înlocuirii limbii “moldoveneşti” cu limba română este în plină desfăşurare, are suportul guvernului ucrainean şi al preşedintelui Zelenski încă din 18 octombrie 2023.Este foarte important că noi, românii, sărbătorim la 31 august şi la Bucureşti, şi la Chişinău, limba română.
Un prilej potrivit de a reflecta la evoluţia limbii, de a ne preocupa dacă o vorbim bine şi de a ne gândi de ce este important că noi să avem grijă de limba noastră. Căci, să nu uităm, cea mai înaltă formă de a preţui limba este de a o vorbi corect.Este, de asemenea, important pentru coeziunea noastră naţională că sărbătorim anual, la fiecare 15 ianuarie, Ziua Culturii Naţionale şi în România, şi în Republica Moldova.
Titu Maiorescu a spus cândva “să fim naţionali cu faţa spre universalitate”. Cuvintele lui îşi regăsesc în zilele noastre sensul deplin.Suntem europeni, dar ar trebui să fim mândri şi de trecutul nostru, de tradiţiile şi valorile noastre milenare pe care am reuşit să ni le păstram trecând printr-o istorie foarte grea.
Să ne amintim că toate provinciile noastre istorice au fost ani, uneori sute de ani, sub stăpânire străină.Dar să luăm ce este mai bun din tot acest trecut şi să păşim în dimensiunea culturală europeană conştienţi de valoarea şi unicitatea contribuţiei noastre spirituale.”, se arată în declarația de presă a deputatului Viorel Salan