BISTRIȚA, oraș românesc! Puneți-vă pofta în cui!

Minoritarii din România fac legea cu ajutorul guvernanților obedienți. Un post de televiziune privată anunță că din decembrie 2023 pe placa de la intrarea în Bistrița va apărea numele localității în limba maghiară. În condițiile  în care maghiarii sunt mult sub 10%, mai exact, 3,67%. De ce trebuie scrise numele orașelor din România cu caracterele altor limbi? Cine permite batjocorirea numelor proprii românești? Un nume este un nume și se scrie ca atare nu în formă modificată.

Bistrițenii își amintesc și acum de perioada de tristă amintire dintre anii 1940-1944 când românilor din Bistrita si judetul Bistrita-Năsăud, care lucrau în detasamentul pentru constructia căii ferate Bistrita-Târgu Mures li se aplica un tratament „mai rău decât al animalelor, fiind fortati să muncească flămânzi si să îndure în permanență bătăile cele mai crâncene si batjocoririle cele mai umilitoare, bătăi care nu au fost înregistrate statistic în acea perioadă.

Dintr-o statistică a Arhivelor de istorie militara maghiară din Budapesta, rezultă că între 1 septembrie 1940-8 septembrie 1944, la granita vremelnică ungaro-română din Transilvania, s-au întâmplat 254 de incidente soldate cu răniti si morți.

In timpul ocupatiei horthyste, între anii 1940-1944, aproape o jumătate de milion de români au fost fortati de horthysti să plece si să se stabilească dincolo de Carpati, în România dezmembrată.

Ar fi o datorie de onoare pentru bistrițeni amplasarea unei troițe în memoria românilor maltratați și uciși de ocupația hortistă.

Buletin de Carei