În vreme ce în Transilvania evenimentele din timpului Revoluției de la 1848-1849 au avut un caracter violent, pe alocuri chiar cu masacre de mari dimensiuni, mai ales din cauza unor incidente tragice cum a fost dubla trădare a maiorului ungur Hatvani, în Moldova revoluția a avut un caracter pașnic ea mai fiind denumită în epocă și revolta poeților.
La 27 martie/8 aprilie 1848 s-a desfășurat hotelul Petersburg din Iași, cu știrea domnitorului Mihail Sturza, Adunarea Populară a revoluționarilor din Moldova care au dat semnalul începerii revoluției din Țările Române.
“Ideile exprimate în Petiţia de la Iaşi sunt moderate, cu respectarea Regulamentului Organic, cerând reforme de ordin social, administrativ, politic, economic şi cultural. Petiţia a fost redactată de Vasile Alecsandri, după o întrunire a tinerilor revoluţionari paşoptişti, care a avut loc la Iaşi, la 27 martie/8 aprilie 1848.”
Iată cum suna Petițiunea Proclamațiune de la Iași, redactată de Vasile Alecsandri:
“Iaşi, 28 martie/9 aprilie 1848:
PETIŢIA-PROCLAMAŢIE A COMITETULUI DESEMNAT A PREZENTA REVENDICĂRILE MOLDOVENILOR, CA “NEAPĂRATE ÎMBUNĂTĂŢIRI CE CERE STAREA ŢĂRII”
Fraţilor!
În preajma dovezilor vederate de suferinţele ce se simt de poporul Moldovei şi a nepăratelor îmbunătăţiri ce cere starea ţării, Ocârmuirea, prin organul d-lui Ministru, s-au adresat la câteva persoane din locuitori spre a da opinia publică în privirea suferinţelor şi a îmbunătăţirii stării poporului Ţării Moldovei. Acele persoane, răspunzând d-lui Ministru că nu pot lua asupra lor însărcinarea de a arăta opiniile obştii până a nu o cerceta în sânul ei, s-au îndatorit a merge în sânul obştii şi a asculta glasurile sale spre a le împărtăşi Ocârmuirii. D-l Ministru (Ştefan Catargiu) nu numai că a primit această propunere, cunoscând singur boala ţării şi neapărata ei trebuinţă de vindecare, ci a făgăduit să vie însuşi în mijlocul fraţilor săi, ca un om ce, fiind însărcinat a păzi Regulamentul ţării, trebuie să fie însufleţit de dorinţa binelui obştesc.
Deci în 27 martie 1848 seara, pe la 7 ceasuri, adunându-se numeroasă obşte alcătuită de toate stările din ţeară, precum şi de străini de toate naţiile ce locuiesc în Moldova, acea obşte au ales un comitet, în care şi-au depus toată încrederea sa şi l-au însărcinat a arăta Ocârmuirii simţirile şi dorinţele de care este pătruns fiecare.
Comitetul dar, adunându-se astăzi în 28 martie 1848 şi cercetând starea critică de astăzi a societăţii, s-au încredinţat în cuget curat şi nemişcat de patimi, că pentru de a ne pune Moldova pe o cale de fericire, mijloacele cele mai sigure şi mai neapărat trebuitoare sunt următoarele:
- 1) Sfânta păzire a Regulamentului în tot cuprinsul său şi fără nici o răstălmăcire.
- 2) Secarea corupţiei prin pravile înadins făcute şi a abusurilor ce izvorăsc din acea corupţie.
- 3) Siguranţa personală, adecă nimeni să nu poată fi pedepsit decât pe temeiul legilor şi în urmarea unei hotărâri judecătoreşti. Fieştecare arestat să fie înfăţişat în vreme de 24 ceasuri dinaintea tribunalului competinte.
- 4) Grabnica îmbunătăţire a stării locuitorilor săteni, atât în relaţia lor cu proprietarii moşiilor, cât şi în acelea cu cârmuirea, precum contenirea tuturor beilicurilor sub numirea de plată şi celelalte.
- 5) Alcătuirea unei noi catagrafii spre a scăpa de împilare pe toţi nenorociţii locuitori care sunt astăzi asupriţi prin măsurile catagrafiei trecute.
- 6) Mazilii, ruptaşii, ruptele visteriei şi celelalte clasuri privilegiate să fie ocrotiţi potrivit Regulamentului şi să nu mai fie întrebuinţaţi în trebile particulare.
- 7) Privighetorii să se aleagă, după glăsuirea Regulamentului, fără nici o înrâurire a cârmuirii.
- 8) Reforma şcoalelor pe o temelie largă şi naţională spre răspândirea luminărilor în tot poporul.
- 9) Dezarmarea grabnică a arnăuţilor şi a altora ce s-au înarmat de Ocârmuire şi închezăşluirea lor pentru viitor că nu vor mai fi pricină de turburare publică.
- 10) Ridicarea pedepselor trupeşti înjositoare caracterului de miliţie naţională, îmbunătăţirea hranei sale şi mai ales dreapta înaintire în ranguri după merituri personale.
- 11) Militarii care au slujit patriei şi cari au câştigat recunoştinţa obştească să fie scutiţi de orice dăjdii când vor ieşi din slujbă.
- 12) Miniştri să aibă deplină libertate pravilicească în lucrările lor, pentru ca să poarte toată răspunderea acestor lucrări.
- 13) Desfiinţarea poşlineim ca una ce este vătămătoare agriculturii şi comerţului ţării.
- 14) Îmbunătăţirea portului Galaţii, ca cel mai mare canal al înfloririi comerţului şi agriculturii ţării.
- 15) Ridicarea morală şi soţială a clerului.
- 16) Păzirea cu sfinţenie a legilor pe care se reazemă creditul public şi aceasta în privirea tuturor fără osebire, pentru siguranţa relaţiilor comerciale.
- 17) Informarea unui tribunal de comerţ la Iaşi; codul de comerţ al Franţei, consfinţit de Regulament, să fie tălmăcit în limba ţării.
- 18) Banii de rezervă să fie întrebuinţaţi în formarea unei bănci de scont pentru înlesnirea neguţătorilor în înflorirea comerţului.
- 19) Hrana obştei de prin târguri să fie subt cea mai de aproape îngrijire a stăpânirii spre a nu se face un mijlor de îmbogăţire particulară.
- 20) Aşezarea poliţiei târgurilor pe principii de omenire în privirea nenorociţilor arestuiţi.
- 21) Liberarea tuturor arestuiţilor în pricini politice atât civile, cât şi militare; reîntoarcerea driturilor politice acelor cărora li s-au ridicat nedrept pentru asemenea pricini.
- 22) Nestrămutarea din posturi a amploiaţilor vrednici şi cinstiţi şi înaintarea lor în posturi potrivit Regulamentului, precum şi sporirea lefilor lor, spre a le înlesni mijloace de o vieţuire cinstită şi neatârnată.
- 23) Toţi amploiaţii să fie răspunzători pentru faptele lor în lucrărilre slujbelor.
- 24) Înfiinţarea unui banc naţional pe cel mai sigur temei.
- 25) Grabnicele forme de îmbunătăţire ale condicei criminale, ale procedurei şi ale sistemului pedepsitor.
- 26) Împărţirea dreaptă şi potrivit Regulamentului banilor pensiilor şi îndreptarea abuzurilor ce s-au introdus în împărţirea acestor bani.
- 27) Ofisurile slobozite până acum de Ocârmuire în ramul judecătoresc şi administrativ să se supune voturilor Obşteştii Adunări şi de acum să se contenească de a se slobozi asemenea ofisuri fără a fi cercetate de adunare.
- 28) Seanţele tribunalelor să fie publice.
- 29) Seanţele Obşteştii Adunări să fie publice. Ţinerea rânduielii în sânul ei să atârne de însăşi adunarea, iar nu de vornicia de aprozi, potrovit Regulamentului.
- 30) Tot pământeanul să aibă dreptul de a adresa o jalbă Obşteştii Adunări.
- 31) Deputaţii să nu poată fi în slujbă, să nu poată primi nici ranguri, nici mulţămire bănească în vremea deputăţiei lor.
- 32) Chipul ce s-a întrebuinţat la alegerile deputaţilor fiind împotriva legilor şi, în urmare, şi Obşteasca Adunare de astăzi fiind rodul acestui chip, nu insuflă nici o încredere obştei, deci această adunare să se desfiinţeze şi îndată să se înjghebe o nouă Cameră, fără nici o înrâurire asupra alegătorilor din partea Cârmuirii, pentru ca acea Cameră să fie adevărată reprezentaţie a naţiei şi adevărată închezăşluire fericirii patriei.
- 33) Pe temeiul art. 57 din Regulament, Camera să aibă dreptul de a face domnului punere înainte a tot felul de lucruri privitoare la folosul obştesc.
- 34) Ridicarea censurei în privirea tuturor trebilor şi a intereselor dinlăuntrul ţării.
- 35) Informare grabnică a unei garde cetăţeneşti prin toate târgurile ţării alcătuită atât de români, cât şi de străini proprietari.
IORGU STURDZA, C. GHEORGHE CANTACUZINO, mădulari ai comitetului. Pentru întocmai cu originalul, GHEORGHE SION, DR. VÂRNAV”