18 Aprilie 1848 – Trădarea episcopului Ioan Lemeni împotriva autorilor şi conducătorilor mişcării naţionale de la 1848

Unul dintre agenții de influență ai Ungariei în Transilvania a fost episcopul Ioan Lemeni (n.r. maghiarizat Lemeny), mare simpatizant al revoluționarilor unguri de la 1848  și a guvernului maghiar de la Pesta condus de Lajos Kossuth.

Ioan Lemeni, care a fost între 1833-1853 episcop român unit (n.r. greco-catolic) al Episcopiei de Făgăraș, cu sediul la Blaj, a fost un adevărat agent de maghiarizare a românilor din Ardeal.

„Un grup de studenţi şi profesori sunt eliminaţi şi respectiv înlăturaţi din şcolile Blajului, luând drumul altor centre ardelene: Cluj, Sibiu şi din Ungaria. Episcopul Ioan Lemeni confirmă în 18 aprilie 1848 că acei ce răspândeau chemarea adresată românilor pentru a-i convoca la o Adunare naţională la Blaj pe Duminica Tomei erau „acei care în 1848 au fost eliminaţi de aici şi pe baza unui atestat dat de preposit şi-au continuat studiile în alte locuri””.

Din păcate s-a vorbit și se vorbeste încă poate prea puțin despre istoria tragică și tristă a deznaționalizării românilor din Transilvania, atât la nivel lingvistic, religios cât și ideologic. Maghiarizarea reprezintă însă principalul proces de deznaționalizare al românilor ardeleni.

Citiți și: Episcopul Lemeni (Lemeny), agent de maghiarizare al românilor din Transilvania

Recent, am avut surpriza să constatăm că există inițiative de spălare a imaginii episcopului „român” unit Ioan Lemeni, încercându-se pentru acesta creionarea unui portert de patriot român care lupta pentru idealuri naționale, când adevarul tragic și deosebit de urât ne arată exact contrariul, acela că de fapt el era un sinistru agent de maghiarizare care se folosea de religie pentru a-i forța pe românii ardeleni să-și lepede limba strămoșească și să învețe ungurește.

„Au prins atunci maghiarii sa umble cu vicleniile pe langa romani. Nu, – ca le vor da drepturi daca se maghiarizeaza. Parerea aceasta de a maghiariza pe romani a plecat de la unul Szechenyi. Cum au dat de aceasta idee, s-au si gandit ungurii ca aici e salvarea. Conducatorii de la Budapesta au pus limba ungureasca in scoli, in actele oficiale, in dregatoriile statului, peste tot. Au sucit capul catorva romani si i-au trecut de partea lor. Au aruncat cate un os din lefile imparatiei unguresti si i-au asmutit pe fratii lor. Un episcop unit, Lemeny, se inconjurase de un alai maghiarizat, impungea pe romani sa invete limba maghiara si intorcea liturghia din latina pe graiul maghiar.„, Ilariu DOBRIDOR, „Oameni ridicati din taranime”, CARTEA SATULUI, 1944

Un alt act abominabil al episcopului Ioan Lemeni s-a desfășurat în anul 1839, atunci când i-a intentat proces lui Simion Bărnuţiu, profesorului catedrei de Filosofie şi Istorie a Seminarului din Blaj, pentru că acesta a avut îndrazneala să-și susțină lecțiile în limba română în loc de cea maghiară. În urma procesului intentat și de altfel „câștigat” de către episcopul Ioan Lemeni, profesorul Simion Bărnuţiu a fost dat afară din învățământ și obligat sa părăsească orașul Blaj.

Episcopul Ioan Lemeni a susținut și încurajat folosirea limbii maghiare în locul celei române atât în ritualurile religioase cât și în școlile și bisericile din Transilvania. Tot Lemeni a propus și susținut înlocuirea cărților religioase în limba română cu cele în limba maghiară.