Născută la Fălticeni, cu tatăl casier la BNR Fălticeni și mama casnică, Sofia Ionescu-Ogrezeanu are norocul să studieze Facultatea de Medicină Umană din București și apoi să lucreze alături de personalități precum Francisc Rainer, Prof. George Emil Palade, Prof. Alfred Rusescu, Prof. N. Ionescu-Sisești.
După un prim stagiu de practică la oftalmologie și un al doilea în calitate de medic de circă rurală în comuna Baia, o localitate de lângă Fălticeni, începând cu 15 octombrie 1943 Sofia Ionescu-Ogrezeanu efectuează un stagiu de internat in Serviciul de Neurochirurgie din Spitalul nr. 9 din București, intrând în prima echipǎ neurchirurgicalǎ, consideratǎ echipa de aur, alături de prof. dr. Dimitrie Bagdasar, întemeietorul neurochirurgiei românești și doctorii Constantin Arseni și Ionel Ionescu, cel care avea să-i devină și soț.
Potrivit Sofiei Ionescu-Ogrezeanu, aceasta a recunoscut (într-un interviu TVR cu Eugenia Voda), că a fost prima femeie neurochirurg, nu din lume, ci din sud-estul Europei.
Anul 1944, un an în care bombardamentele asupra Bucureștiului au produs mulți morți și răniți, a creat un context în care viața unui copil atârna de necesitatea unei intervenții chirurgicale de maximă urgență, tocmai când nici un medic nu era disponibil.
În calitate de tânără studentă, Sofia Ionescu-Ogrezeanu s-a oferit să-l opereze pe acel copil, intervenție care s-a dovedit salvatoare. Acea operație i-a decis Sofiei Ionescu-Ogrezeanu viața timp de 47 de ani de neurochirurgie, schimbându-i complet cariera (n.r. Sofia Ionescu-Ogrezeanu se aștepta la o viață liniștită de medic internist la Fălticeni).
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro) Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram
Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.