După o carieră de profesor de istorie la școala pedagogică de fete la București și redactor al ziarelor “Lumina pentru toți”, “Românul” lui Vintilă C.A. Rosetti și “Voința Națională”, ziaristul și scriitorul Ioan Russu-Șirianu se întoarce în anul 1891 în Transilvania și lucrează în redacția ziarului Tribuna din Sibiu, unde devine, după retragerea lui Gheorghe Bogdan-Duică, director.
Însă decizia de a se întoarce în Ardeal și a se implica în lupta politică și socială pentru drepturile și libertățile românilor transilvăneni avea să-l arunce adeseori pe Ioan Russu-Șirianu în închisorile ungurești sau să-i golească buzunarele de bani prin amenzi usturătoare primite din partea stăpânirii austro-ungare.
Pedepsit cu amendă de 40 de coroane pentru că a scris studiul/cartea „Românii din statul ungar”
La 27 aprilie 1906, ziaristul și scriitorul Ioan Russu-Șirianu este amendat cu 40 de coroane pentru cartea „Românii din statul ungar”.
“„Românii din Statul Ungar” este titlul unul foarte interesant studiu datorit d-lui Ioan Russu Şirianu, dir. ziarului de peste Carpaţi, „Tribuna”. Valorosul nostru confrate tratează, cu o competinţă rară, în lucrarea aceasta documentată, cele mai palpitante chestiuni privitoare la Românii din Statul maghiar şi lămureşte cu măiestrie numărul şi comunele în care locuiesc Românii, sporul lor în interval de la 1890 — 1900, maghiarizarea, cuceririle şi pierderile, amestecul, repartizarea, viaţa familiară, contingentul militar, starea culturală, ‘ averea Românilor, emigrările — atâtea probleme aproape de inima consângenilor noştri de peste munţi. Monumentala lucrare a d-lui Ioan Russu Şirianu este o contribuţie solidă Ia Istoria socială şi politica a Românilor din regatul unguresc”. Organul partidului conservator reproduce apoi din cartea d-lui Russu Şirianu (în N-rul de la 3/16 Oct.) capitolul „Sporul Românilor”, iar în alt număr capitolul privitor la maghiarizare.”, scria ziarul Tribuna din Arad cu privire la cartea „Românii din statul ungar”
Ei bine, pentru Ioan Russu-Șirianu asta era una dintre cele mai blânde pedepse, pentru că “în primăvara anului 1894, Ioan Rusu Şirianu ispăşea la Seghedin a doua condamnare în urma proceselor de presă, ca redactor al “Foii poporului””. Deci, la doar trei ani de la revenirea sa în Transilvania, ungurii l-au răsplătit pentru activitatea sa identitară românească, cu o “cazare” involuntară la infama închisoare de la Seghedin, una al cărei drum îl luau mulți dintre fruntașii românilor din Transilvania.