La 28 aprilie 1502 Se încheie traducerea în limba germană a letopisețului slavon al domniei lui Ștefan cel Mare – „Die Kronicke des Stephan Voyvoda” – denumită și „Cronica moldo–germană” sau „Cronica lui Ștefan cel Mare”.
Cronica a fost descoperită de către istoricul polonez Olgierd Gorka în anul 1911 în Biblioteca de Stat din Munchen. Abia în anul 1929, Gorka face o comunicare la Academia de Științe Polonă asupra acestei descoperiri, fapt care crează un deosebit interes în mediile academice românești. Studiul său este intitulat “La chronique de l’époque d’Etienne le Grand de Moldavie, soit la source la plus ancienne mais jusqu’ici inconnue de l’historiographie roumaine” (n.r. Letopisețul din vremea lui Ștefan cel Mare al Moldovei, cea mai veche dar necunoscută izvor din istoriografia românească) și a fost publicat la Cracovia în anul 1929.
Astfel, la 8 Noiembrie 1930, istoricul polon Olgierd Gorka este invitat de Academia Română pentru a ține o nouă comunicare despre descoperirea sa. În 1931 apare pentru prima dată de sub tipar textul studiului său, un studiu care mai apoi a fost tradus în românește și publicat în Revista istorică română.
Manuscrisul descoperit de către Olgierd Gorka a făcut parte din biblioteca umanistului german Hartmann Schedel (1440-1514). Nu se știe clar cum a putut ajunge Hartmann Schedel în posesia cronicii lui Ștefan cel Mare. O ipoteză este atribuită pârcălabului Herman, cu origini germanice.
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro) Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram
Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.