La 21 Mai 1936 a fost ridicată la Cluj o troiță în memoria lui Baba Novac cu inscripția: „În acest loc a fost tras în țeapă Baba Novac, generalul lui Mihai Viteazul, după ce a fost ars pe rug în Piața Clujului împreună cu duhovnicul său în ziua de 5 februarie 1601. Recucerind Ardealul, Voevodul Mihaiu a așezat aci între 11-16 august 1601 un steag în cinstea marelui și viteazului său slujitor. Ridicatu-s’a această troiță în Ziua Eroilor 21 Maiu 1936″.
Troița lui Baba Novac sau “Crucea lui Baba Novac” așa cum au numit-o clujenii, a fost ridicată în fața Bastionului Bethlen, strada Avram Iancu, colț cu Feleacului. Potrivit surselor istorice, troița a fost amplasată chiar pe locul în care fusese expus trupul neînsuflețit al mercenarului sârb.
“În primăvara anului 1935, P. S. Episcop Nicolae Ivan, împreună cu domnul G. Sion şi cu dr. Ioachim Crăciun, conferențiar la Universitatea din Cluj — formând un comitet — au luat iniţiativa ridicării unei troiţe pe locul unde a fost tras în ţeapă Baba Novac, vestitul general al lui Mihaiu Viteazul, şi Duhovnicul său „român”, al cărui nume nu-l cunoaştem precis. Această iniţiativă e ecoul unei conferinţe ce am ţinut mai demult Ia Universitate sub titlul „Mihaiu Viteazul şi Ardealul”, conferinţă care a avut ca urmări pozitive — prin străduinţa d-lui G. Sion — numirea unei străzi, aci în Cluj, cu numele Marelui Logofăt Theodosie Rudeanu, cancelarul Voevodului Mihaiu — şi, acum, ridicarea unei troiţe. Pentru alegerea locului, unde să fie aşezată crucea şi mai ales pentru a fi documentaţi asupra împrejurărilor, care au dus la uciderea lui Baba Novac, P. S. Episcop Nicolae al Clujului şi domnul G. Sion mi-au cerut amănunte asupra vieţii şi carierii militare a lui Baba Novac, pentru ca pe baza acestor informaţii să se avizeze, dacă merită să fie cinstită amintirea lui Baba Novac şi a Preotului său aici la Cluj, sau nu.”, scria dr. Ioachim Crăciun în Gazeta Ilustrată nr. 5-6 din mai-iunie 1936
dr. Ioachim Crăciun
Din textul dr-ului Ioachim Crăciun aflăm iată, că pe lângă Baba Novac, aceeași soartă a împărtășit-o din păcate și un preot apropiat de Mihai Viteazul, unul care îi era și duhovnic. S-a păstrat până și consemnarea cheltuielilor făcute cu execuția celor doi nefericiți:
“am dat țiganilor pentru că au schingiuit, au torturat, au fript și au tras în țeapă pe Baba Novac și pe preotul fl. 7 d. 50 s…t Am plătit pentru Baba Novac și preotul, celor 2 călăi fl. 3. Am plătit lui Luca aciul (lemnarul), pentru că a cioplit țeapa pentru Baba Novac fl. 2”
consemnarea cheltuielilor făcute cu execuția
La inaugurarea “Crucii lui Baba Novac” au participat oficialitățile vremii din perioada interbelică:
“În ziua de 21 Mai 1936. Ziua Eroilor , s-a sfinţit, cu un ceremonial deosebit, crucea ridicată pe locul unde a fost tras în ţeapă Baba Novac, eroicul general al lui Mihaiu Viteazul. După Te-Deumul, oficiat la Catedrala Ortodoxă Română din Piaţa Cuza-Vodă întru pomenirea Eroilor neamului toate autorităţile civile şi militare, în frunte eu cele eclesiastice, au pornit în procesiune spre locul de odihnă si Eroilor din cimitirul Clujului. Ajunşi în faţa Bastionului “Bethlen” procesiunea s-a oprit, iar soborul de preoţi, în frunte eu P. C. consilier Dr. Seb. Stanca, preşedintele Consiliului Eparhial, P. C. consilieri Dr. V. Sava, Laur . Curea, Păr Prof. A. Buzdug, Prot. A. Coşeriu, preot militar şi arhidiacon Dr. I. Vască, rectorul Academiei Teologice şi diacon V. Bogdan, an început slujba sfinţirii troiţei. Răspunsurile le-a dat corul Academiei Teologica ortodoxe române, dirijat de domnul prof. Dr. V. Petraşcu. După oficierea acestui serviciu divin şi sfinţirea troiţei şi a drapelului lui Mihaiu Viteazul, a luat cuvântul în numele Comitetului de iniţiativă, domnul Dr. Ioachim Crăcium, conferenţiar la Universitatea din Cluj.”
Gazeta Ilustrată nr. 5-6 din mai-iunie 1936
“Uciderea lui Baba Novac şi a Preotului său s-a săvârşit în ziua de 5 Februarie 1601, după cum reiese dintr-un document contemporan: „Chiar in această zi (5 Februarie), pe la orele 10, fură legaţi pe grinzi, de vii, Baba Novac, cel mai vestit soldat al lui Mihaiu Vodă, împreună cu Preotul său şi arşi în piaţă … “, piaţa din centrul cetăţii, actuala Piaţa Unirii. Basta era spectator al execuţiei din fereastra unei case din apropiere. Călăii i-au schingiuit mai întâi, i-au jupuit de piele şi apoi i-au aruncat pe rugul înflăcărat, aruncând din când în când apă, pentru ca chinul să fie mai mare. Această chinuire a ţinut cam peste o oră, până ce intervenise Basta, poruncind să nu se mai arunce apă şi muriră în curând. După această moarte cumplită au fost scoşi din cetate şi traşi în ţeapă lângă Bastionul croitorilor, numit azi Bastionul Bethlen, situat la începutul Căii Feleacului.”
Gazeta Ilustrată nr. 5-6 din mai-iunie 1936
Moarte de martiri, asistată pasiv cu vederea tocmai de către ucigașul lui Mihai Viteazul, generalul Basta. Oare nu i-a trecut prin minte Viteazului că Basta îl va trăda și pe el într-un mod asemănător?
Urmăriți Glasul.info și pe Google News
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Istoria ilustrata a Transilvaniei
By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop
Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures
By: Silvestru Moldovan
Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria
By: Silvestru Moldovan
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
