Comitetul de femei din Brașov a fost înființat la 10/22 mai 1877, adică la scurtă vreme după îndemnul lui George Barițiu.
Participarea femeilor din Transilvania la marile evenimente istorice care au dus în cele din urmă la nașterea României Mari, în Revoluția de la 1848-1849, în Unirea Principatelor Române, de la 1859, Războiul de Independență al României din 1877-1878, culminând cu Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, toată această implicare feminină în lupta pentru salvarea ființei naționale românești din provinciile aflate sub ocupație străină a avut un rol extrem de important. Pentru că de multe ori bărbații erau mânați în luptă tocmai de către aceste femei, pentru că nășteau și creșteau noi luptători pe care îi educau în spirit patriotic.
O mână de femei din Brașov a fost implicată și a sprijinit activ toate evenimente istorice majore care au dus la nașterea României Moderne
Pe fondul ecoului masacrelor antiromânești din timpul Revoluției din 1848 la inițiativa lui Iacob Mureșianu, alături de fruntașii vieții culturale brașovene: Ioan Popazu, George Barițiu, Andrei Mureșianu, încep să apară primele organizații cultural patrotice de femei la Brașov, Făgăraș și Sibiu. Sunt consemnate istoric implicările acestor organizații de femei din Transilvania în evenimentele legate de Unirea Principatelor Române de la 1859.
La data de 7 mai 1877 „Gazeta de Transilvania” publică scrisoarea lui George Barițiu – „Epistolă respectuoasă către femeile noastre”, prin care îndeamna pe româncele din Ardeal să formeze comitete de strângere a donațiilor pentru ajutorarea armatei române și a răniților de pe front. În presa românească erau relatate frecvent știri și evenimente din Războiul de Independență al României de la 1877.
În luna mai a anului 1877, s-au organizat mai multe comitete “pentru ajutorarea soldaților răniți din România”, adică a soldaților români aflați pe frontul Războiului de Independență al României.
Comitetul de femei din Brașov a fost înființat la 10/22 mai 1877, adică la scurtă vreme după îndemnul lui George Barițiu.
“A doua zi după constituirea comitetului din Braşov, la 11/23 mai 1877 femeile române din Făgăraş au format un comitet în vederea ajutorării soldaţilor români răniţi “pe câmpul băttăliei pentru libertate”. Comitetul era format din 12 membre având ca preşedintă pe Anastasia Popoescu”
După apelul lui George Barițiu, Sevastiana Mureșianu, nevasta lui Iacob Mureșianu, a aunță printr-o scrisoare publică următoarele:
“Pentru a veni în ajutorul fraților de un sînge care .se află în suferinţe şi cu atât mai vârtos întru ajutorul eroilor români care sângerează în lupta pentru apărarea existenţei naţionale române”
Sevastiana Mureșianu
Sevastiana Mureșianu donează 30 kg de scame şi bandaje, invitând toate “surorile române” să-i urmeze exemplul.
Cu privire la inițiativa româncelor din Sibiu, George Barițiu scria despre comitetul lor care:
„luă asupră-şi primirea şi înaintarea ofertelor destinate pentru cei răniţi. Nu ne îndoim un moment că femeile noastre din alte comune, mai ales urbane, şi chiar rurale, din cele mai mari, vor forma comitete de cîte trei sau cinci inse…”
George Barițiu
și că exemplul lor să fie urmat și în alte localități transilvănene, îndemnând româncele din Ardeal să oblojească:
„rănile acelor înaintaşi români, fraţi ai noştri”, care „se bat şi-şi varsă sîngele nu din vreo vanitate şi trufie, ci, În sensul cel mai strîns al cuvîntului, pentru existenţa patriei şi a naţiunii”.
George Barițiu
Această mână de femei de la Brașov a protestat cu curaj împotriva cruntei asupriri naționale a poporului român de către reprezentanții monarhiei austro-ungare, trimiţând scrisori diferitelor parlamente ale ţărilor din apusul Europei.
“…trebuie să dăm dovezi la lume că bărbații noștri care au făcut atîtea jertfe pentru națiune au de dreapta lor soții demne de mărinimitatea lor. “
Maria Nicolau
“Noi, mamele, suntem talpa şi fîntîna vieţii sociale. Prin laptele nostru se nutresc regii şi şerbii, principii şi cerşetorii, copiii şi supuşii. Şi, o ! Cit de mult depinde fericirea naţiunii şi a statului de la buna creştere casnică, care cu toate că natura ni-o asămănat în inima noastră şi religia ea dat o ctirecţiune socială între noi, ea totuşi după cerinţele veacului de acum aşteaptă o mai mare perfecţiune care pentru partea mai scăpătată în – mijlocul naţiunei noastre -pînă acum a fost cu totul neposibilă”
Maria Nicolau, primul președinte al Reuniunii Femeilor Române de la Brașov
La început aceste comitete ale femeilor au acționat în secret, clandestin, în “ilegalitate”, ele fiind mereu în pericol de dizolvare din cauza dictaturii administrației austro-ungare. Reuniunea Femeilor Române de la Brașov a fost prima organizație de femei din Transilvania fondată în anul 1850, la Brașov, ce a activat în perioada 1850-1918. Maria Nicolau este numită prima președintă a acestei societăți feminine.