Ungaria

La cererea cititorilor: bibliografie despre prezența numelui Decebal pe teritoriul Ungariei

Articolul nostru intitulat “Prezențe dacice în Panonia, în Ungaria! Inscripții cu numele lui Decebal descoperite de unguri” a stârnit mare vâlvă, atrăgând foarte multe comentarii și distribuiri în spațiul public. În timp ce unii ne-au înjurat de mama focului, în special cei înfierbântați de aburii iredentismului și a șovinismului maghiar, alții ne-au solicitat mai multe detaliiși surse cu privire la informația publicată de Glasul.info.

Din respect pentru ei și pentru cei care vor să aprofundeze acest subiect, ne-am hotărât să publicăm sursele informațiilor noastre. Prezentăm toate sursele, în speranța că toți cei care sunt interesați să poată avea acces liber la aceste informații și să le cerceteze, să le disemineze.

Numele lui Decebal prezent pe o tăbliță “de blestem” de la Aquincum (Budapesta)

Prima referință cu privire la prezența descoperirii numelui lui Decebal pe o tăbliță de la Aquincum un oraș antic ale cărui ruine se regăsesc acum pe teritoriul orașului Budapesta, capitala Ungariei, provine de la o sursă maghiară, respectiv o teză de doctorat a lui Barta Andrea, pe care o puteți accesa online pe acest link: https://doktori.btk.elte.hu/lingv/bartaandrea/diss.pdf

La această lucrare, la acest document al lui Barta Andrea face referire și românul Dan Negrescu, profesor de latina la Universitatea de Vest Timisoara, în lucrarea sa intitulată “Însemnare subiectivă despre nomen Decibali” pe care o puteți accesa și citi online aici https://www.laurlucus.ro/sites/default/files/acl/acta_centri_lucusiensis_3a_2015.pdf

Numele lui Decebal prezent pe o tăbliță “de blestem” de la Sabaria / Savaria (Szombathely, Ungaria)

Sursa este pomenită pentru prima dată în spațiul românesc de către Alexandru I. Odobescu, scriitor, arheolog și om politic român. Când vorbește despre descoperirea numelui lui Decebal pe o tăbliță care îi enumera pe cei care au făcut anumite daruri templului lui Isis de la Sabaria / Savaria (Szombathely, Ungaria), Alexandru I. Odobescu face trimitere la “Archaeologiai Értesítő a Magyar Tudom. Arced. Archaeol. Bizottsaganak Kozlonye 1869 , November : Szombatbelyi zlemenyek de LIPP VILMOS. pag. 127”.

O altă sursă este același Dan Negrescu, profesor de latina la Universitatea de Vest Timisoara, cu lucrarea sa intitulată “Însemnare subiectivă despre nomen Decibali” pe care o puteți accesa și citi online aici https://www.laurlucus.ro/sites/default/files/acl/acta_centri_lucusiensis_3a_2015.pdf

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

19 august 1316 – Ziua în care Clujul a devenit oraș scos din posesiunea Episcopiei Catolice de Alba Iulia

În anul 1316, pentru a-şi asigura sprijinul clujenilor, Carol Robert de Anjou le-a acordat, prin…

15 ore ago

„Atacul Cămășilor Albe” – Epopee de curaj în ziua de 19 august 1917

Atacul „Cămășilor Albe”, Jertfă și biruință la Mărășești, 19 august 1917 Ziua de 19 august…

18 ore ago

18 august 1906 – Un preot român în lanțuri pentru tricolor, cazul Traian Gașpar din Hezeriș

În zbuciumatul început de secol XX, când românii din Transilvania trăiau sub povara dualismului austro-ungar,…

o zi ago

17 August 1916 – “Nu mai sunt Carpații!”. Asta exclama Octavian Goga la intrarea României în război

17 August 1916 – „Nu mai sunt Carpații!” Strigătul lui Octavian Goga și jertfa României…

2 zile ago

Flăcările urii peste Năsăud – Martiriul românilor ardeleni la 17 august 1849

Anul 1849 a adus cu sine nu doar speranțele libertății născute din revoluția pașoptistă, ci…

3 zile ago

Cheţani, 16 august 1848 – Când dreptatea țăranilor români a fost înăbușită în sânge și lanțuri

Revoluția de la 1848 a aprins în toate provinciile românești flacăra libertății și a dreptății…

3 zile ago