- Curtea Europeană a Drepturilor Omului se pronunță în favoarea dreptului Ungariei de a menține protecția juridică prin care se interzice sinuciderea asistată și respinge contestația formulată de un cetățean maghiar care dorea să își pună capăt vieții din cauza unei afecțiuni neurodegenerative progresive.
- Hotărârea afirmă dreptul celor 46 de state membre ale Consiliului Europei de a menține legi care să protejeze viața.
- ADF International a intervenit în acest caz, susținând că statele au obligația de a proteja dreptul la viață și că nu există un „drept la moarte”.
Strasbourg (13 iunie 2024) – Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apărat dreptul la viață prin respingerea unei contestații prin care se solicita permiterea sinuciderii asistate în Ungaria. Cetățeanul maghiar Dániel Karsai, diagnosticat cu o afecțiune neurodegenerativă progresivă, a încercat să submineze protecția vieții asigurată prin lege din Ungaria, prin contestarea interdicției privind sinuciderea asistată.
„În loc să îi abandoneze pe cei mai vulnerabili dintre cetățenii noștri, societatea ar trebui să facă tot posibilul pentru a oferi cele mai bune standarde de îngrijire.” – Jean-Paul Van De Walle, Consilier juridic și avocatul principal în acest caz pentru ADF International
În decizia sa, Curtea a afirmat că interzicerea sinuciderii asistate este în conformitate cu obligațiile țării în temeiul dreptului internațional de a proteja viața. În plus, după cum a subliniat instanța, „majoritatea statelor membre ale Consiliului Europei continuă să interzică” eutanasia și practicile conexe (§ 165).
„Aplaudăm decizia de astăzi a Curții Europene a Drepturilor Omului, care susține protecția esențială a drepturilor omului în Ungaria. Deși empatizăm profund cu starea domnului Karsai și susținem dreptul său de a primi cele mai bune îngrijiri și alinare posibile, este clar, din alte jurisdicții, că un drept de a muri devine rapid o datorie de a muri. În loc să îi abandoneze pe cei mai vulnerabili dintre cetățenii noștri, societatea ar trebui să facă tot posibilul pentru a oferi cele mai bune standarde de îngrijire”, a declarat Jean-Paul Van De Walle, Consilier juridic pentru ADF International.
ADF International, împreună cu ONG-ul Care Not Killing, cu sediul în Regatul Unit, a intervenit în cazul Karsai împotriva Ungariei, susținând că interdicția legală a Ungariei privind sinuciderea asistată trebuie menținută în conformitate cu obligația prevăzută de Convenția Europeană a Drepturilor Omului (Articolul 2) de a proteja dreptul la viață.
Curtea: Statele nu sunt obligate „să ofere acces” la sinuciderea asistată
În cererea sa către Curte, ADF International a subliniat abuzurile inevitabile care apar atunci când protecția juridică a dreptului la viață este eradicată. În memoriu se explică: „Eliminarea unor astfel de prevederi din lege creează un scenariu periculos în care se exercită presiuni asupra persoanelor vulnerabile pentru a-și pune capăt vieții de teama (justificată sau nu) de a fi o povară pentru rude, îngrijitori sau pentru un stat care nu dispune de resurse suficiente.”
Instanța a considerat, așa cum a susținut ADF International, că nu există „nicio bază pentru a concluziona că statele membre sunt astfel sfătuite, și cu atât mai puțin obligate, să ofere acces” la sinuciderea asistată. (§ 143)
Dorința de legalizare a sinuciderii asistate
Karsai, în vârstă de 46 de ani, a dorit să recurgă la sinucidere asistată înainte ca starea sa fizică să se deterioreze și mai mult. Ungaria protejează viețile cetățenilor săi, inclusiv ale persoanelor vulnerabile, prin incriminarea faptei de a ajuta pe cineva să își pună capăt vieții, indiferent dacă actul este comis în Ungaria sau în străinătate. Domnul Karsai a susținut că, dacă ar recurge la sinucidere asistată în afara Ungariei, Codul penal maghiar s-ar aplica oricărei persoane care îl asistă.
Hotărârea în cauza Karsai împotriva Ungariei confirmă decizia din 2002 a CEDO în cauza Pretty împotriva Regatului Unit, în care a fost implicată o femeie cu SLA. Atunci, Curtea a hotărât în mod similar că interdicția britanică privind sinuciderea asistată nu încalcă prevederile Convenției și a fost concepută pentru a preveni abuzurile asupra persoanelor vulnerabile.
În decizia de astăzi, Curtea a menționat că „face parte din condiția umană faptul că știința medicală nu va fi probabil niciodată capabilă să elimine toate aspectele suferinței persoanelor care sunt bolnave în fază terminală” (§ 158). Cu toate acestea, Curtea a subliniat că „această stare de vulnerabilitate sporită justifică o abordare fundamental umană din partea autorităților în ceea ce privește gestionarea acestor situații, o abordare care trebuie să includă în mod necesar îngrijiri paliative, care să fie ghidate de compasiune și de standarde medicale înalte” (ibidem).
Legalizarea duce la abuzuri
„La nivel mondial, doar o minoritate infimă de țări permit sinuciderea asistată. Oriunde este permisă această practică, «garanțiile» legale sunt insuficiente pentru a preveni abuzurile, dovedindu-se a fi cel mai dăunătoare pentru membrii vulnerabili ai societății, inclusiv pentru persoanele în vârstă, persoanele cu handicap și cele care suferă de boli mintale sau de depresie. Sinuciderea este un lucru pe care societatea îl consideră, pe bună dreptate, o tragedie care trebuie prevenită și același lucru trebuie să se aplice și în cazul sinuciderii asistate. Îngrijirea, nu uciderea, trebuie să fie obiectivul spre care toată lumea ar trebui să se îndrepte”, a explicat Van De Walle.
ADF International a susținut în memoriul său că nu există un așa-numit „drept la moarte”, ci, de fapt, un drept clar la viață. Această poziție, în conformitate cu legislația europeană și internațională privind drepturile omului, subliniază pericolele care ar rezulta din forțarea Ungariei de a permite sinuciderea asistată, evidențiind faptul că suprimarea intenționată a vieții umane nu poate fi niciodată sigură.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a recunoscut, de asemenea, aceste pericole în hotărârea din 2022 în cauza Mortier împotriva Belgiei, în care Curtea a constatat că Belgia a încălcat dreptul la viață în circumstanțele în care a fost eutanasiată Godelieva De Troyer.
După cum se susține în intervenția ADF International: „În ciuda unor presupuse «garanții» și a unui cadru juridic «strict», tinerii adulți sunt eutanasiați din cauza unei «depresii incurabile», persoanele în vârstă din cauza simptomelor legate de îmbătrânire, deținuții din cauza lipsei de acces la asistență medicală adecvată pentru sănătatea mintală sau din cauza suferinței psihologice, gemenii din cauza faptului că au devenit orbi – pentru a menționa doar câteva exemple, printre multe altele.”
Eutanasia și sinuciderea asistată sunt interzise pe scară largă și respinse ca fiind „lipsite de etică”
Din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, doar șase au legalizat sinuciderea asistată. Legiuitorii din marea majoritate a țărilor au respins această practică. Asociația Medicală Mondială a respins în mod constant și categoric practica eutanasiei și a sinuciderii asistate ca fiind lipsită de etică. Țările care au legalizat eutanasia permit acum uciderea intenționată a copiilor, a celor care sunt sănătoși din punct de vedere fizic și a celor care nu și-au dat consimțământul.
În Rezoluția 1859 (2012), Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a declarat fără echivoc că: „Eutanasia, în sensul uciderii intenționate, prin acțiune sau omisiune, a unei ființe umane dependente în beneficiul presupus al acesteia, trebuie să fie întotdeauna interzisă.”
„Odată ce noi, ca societate, deschidem ușile uciderii intenționate, nu mai există niciun punct de oprire logic. Cum facem distincția între persoana pe care o convingem cu vorba să nu sară de pe pod și persoana pe care o lăsăm să moară de mâna medicului său? Statul este obligat să protejeze valoarea fundamentală a vieții umane. Nu ar trebui să punem în mișcare schimbări juridice care subminează această obligație în detrimentul întregii societăți”, a subliniat Van De Walle.
13 iunie 2024
Traducere după originalul de pe adfinternational.org, făcută de echipa https://www.probono.proz.com/ (cărora le mulțumim), pentru Asociația Down Art Therapy.
MAGAZIN CRITIC – Nihil Sine Deo / Știri ALESE cu GRIJĂ de suflet