Reporter Radu Buțu: V-ați născut la Onești în 1962. Ce amintiri păstrați din copilărie?
Mariana Bendou: Eu nu eram ca ceilalţi copii din jurul meu; îmi plãcea sã citesc şi sã discut despre lucrurile citite ori sã-mi imaginez filmul real al întâmplãrilor. De aceea sufeream mult pentru cã nu-mi gãseam prieteni sau colegi cu care sã împart aceste bucurii. Citeam mult şi chiar citeam noaptea, dupã ce mergeam la culcare, pe furiş, cu lanterna aprinsã pe sub plapumã; cred cã de aceea am ajuns ca sã port ochelari. Am moştenit pasiunea cititului şi dragostea pentru cãrţi de la tatãl meu, dar şi mama îmi cumpãra cãrţi la fiecare salariu şi îmi citea din ele adeseori.
Reporter: Ați debutat în 2009 cu volumul bilingv (în franceză și română) „Amour Amazigh” (Dragoste de Om Liber). ,,Acesta conține atât versuri inspirate de călătoriile (…) în regiunea Kabilia din Algeria, cât și o serie de note personale despre cultura și civilizația locurilor vizitate.” Ce ne puteți spune despre experiența algeriană?
M.B.: Am debutat ca autor de carte abia în anul 2009, dar eu am publicat texte încã de micã, în diverse publicaţii pentru copii. Experienţa algerianã a început cu straniul sentiment de déja-vù, imediat ce am pus piciorul pe pãmântul Cabiliei/Cabiriei, o regiune din nordul Algeriei, în anul 2009. Am fost uimitã nu doar de aceasta, ci şi de multele asemãnãri dintre cultura şi civilizaţia cabililor/cabirilor (o ramurã berberã ce a populat în trecut nu doar Algeria, ci şi o mare parte din Nordul Africii) cu civilizaţia şi cultura poporului român. Mai mult decât atât, ascultându-le minunata muzicã, am fost uimitã de faptul cã înţeleg perfect mesajul cântecelor fãrã a cunoaşte limba… De aceea, mai târziu, am iniţiat un proiect personal de mediere interculturalã prin intermediul limbii franceze (eu fiind şi profesor de limba francezã) cu titlul ,,Cântec pentru Cabilia”. Am colaborat astfel cu o asociaţie culturalã din localitatea Ait Smail (Algeria) care organizeazã anual un valoros festival de expresie amazigh (cabilã) si cu diverşi oameni de culturã, profesori, actori, scriitori etc. Aceste colaborãri s-au finalizat printr-o serie de cãrţi trilingve pe care le-am publicat sau intenţionez ca sã le public. La lansarea ultimei dintre ele, în luna iulie 2024, cu titlul ,,Chanson pour la Kabylie / Cântec pentru Cabilia / Ccna n Tmurt n Leqbayel”, m-aţi onorat cu prezenţa. Zilele acestea va ieşi de la tipar un dicţionar trilingv (român – francez – amazigh), lucrez la traducerea unei cãrţi de versuri a unui autor cabil, am în vedere o antologie de poezie femininã din Cabilia etc. În cadrul proiectului, am mai prezentat şi o serie de expoziţii cu obiecte (cãrţi, afişe, bijuterii, rochii, etc.) din regiunea respectivã în câteva oraşe ale României.
Reporter: Ați publicat mai multe volume, dar ați și scris în diverse reviste. Ați primit multiple premii pentru creațiile dumneavoastrã. Mi-a atras atenția Premiul II la concursul de poezie religioasã ,,Credo” la Reghin în 2015. Ne puteți recita poezia cîștigătoare?
M.B.: Da, aşa este, mulţumesc. Din nefericire , nu îmi mai amintesc ce text a fost premiat atunci şi nici nu mai gãsesc informaţia pe internet. Vã voi prezenta aici însã o poezie la care ţin foarte mult şi pe care am dedicat-o regretatului preot arhimandrit Isaia Ţugurlan. A fost publicatã în volumul ,,Dragostea, Nãdejdea şi Credinţa” apãrut la Editura Pim Iaşi, în anul 2021:
Duhovnicului meu
Mi te-a cerut pãmântul
prea devreme.
Mã cert cu el
şi-i spun cã-i vinovat…
Îmi strigi din brazdã:
,,Nu te teme,
Copilã,
pentru tine m-am rugat
sã ne-ntâlnim,
acolo sus,
în Rai;
lucreazã,
nu ai vreme ca sã stai!”
Pãrinte al meu,
duhovnice şi tatã,
îngenunchez,
mã rog
şi strig mereu:
,,Tu neputinţa mea o iartã
când mã rãnește clopotul
cu plânset greu!”
Îmi este dor de tine
şi de clipe sfinte;
prin tine
cãpãtam putere…
Aş vrea sã fie totul
ca-nainte;
nu mai gãsesc la nimeni
mângâiere.
Mai roagã-te, pãrinte,
încã-o datã,
sã-nving pãcatul trupului
şi eu,
sã trec prin restul vieţii
fãrã patã…
Sã te-odihneascã-n pace
Dumnezeu!”
Reporter: ,,În anul 2011, ați inițiat pe Facebook un Club cultural intitulat „EXPRESIA IDEII”, care avea să lanseze și să promoveze ulterior noi talente literar-artistice românești din țară și din străinătate”. Ce ne puteți spune despre evoluția acestui proiect?
M.B.: Eu sunt cea care a adus literatura română pe Facebook în anul 2010, realizând un grup virtual care s-a numit pur şi simplu ,,Grupul Marianei Bendou” (botezat mai târziu ,,EXPRESIA IDEII”) în care am reuşit sã adun oameni de culturã valoroşi din ţarã şi din diaspora, dornici sã se manifeste şi sã se exprime cât mai frumos şi liber. Pentru mai buna desfãşurare a activitãţii, am aplicat metodologii de management al grupului pe care mi le însuşisem la cursurile de formare din învãţãmânt, eu fiind şi profesor diriginte. Aşa au apãrut cele 12 antologii literare marca ,,EXPRESIA IDEII”, cele patru ediţii anuale ale Festivalului Internaţional Cultural ,,Cãlãtor prin timp” (anii 2012-2016) dedicat poetului Mihai Eminescu şi Zilei Culturii Naţionale, douã ediţii ale Festivalului de Teatru pentru Adolescenţi ,,Lumini şi Umbre” (anii 2016 – 2017), patru ediţii ale Festivalului Naţional ,,Sfântul Grai Românesc” dedicat Zilei Limbii Române (anii 2014-2017), dar şi simpozioane, mese rotunde, expoziţii, spectacole, o tabãrã de creaţie la Constanţa (anul 2012) etc. Aş aminti aici neapãrat Simpozionul Internaţional ,,Oneşti 555″ dedicat aniversãrii a 555 de ani de atestare documentarã a oraşului Oneşti, România, care a fost o frumoasã reuşitã. Brandul ,,EXPRESIA IDEII” a descoperit şi a lansat noi talente literar-artistice şi a legat prietenii… chiar şi cãsãtorii! Revista ,,EX-PRESIA IDEII” a apãrut în anul 2013 aproape ca o necesitate de a promova activitãţile diverse şi complexe ale grupului. Povestea ,,evoluţiei proiectului” EXPRESIA IDEII a fost detaliatã de scriitorul Vasile Ruşeţi în cartea sa ,,Convorbiri”, apãrutã la Editura Pim din Iaşi în anul 2018.
EXPRESIA IDEII m-a pus faţã în faţã cu numeroase personalitãţi ale lumii literare din ţarã şi din strãinãtate şi cu publicaţiile acestora. Am adunat astfel o comoarã constând în cãrţi, reviste, Cd-uri, afişe etc. pe care îmi doresc sã le valorific cât mai bine. De aceea, în anul 2016, am iniţiat un alt proiect numit ,,Biblioteca Multimedia Mariana Bendou” care are şi un canal YouTube şi o pagină Facebook purtând acelaşi titlu.
Reporter: Sunteți, de asemenea, critic literar. Unde pot citi cei interesați opiniile dvs. despre diferite opere?
M.B.: În ultimii ani mai ales, am scris numeroase prefaţe, note de lecturã etc. destul de bine apreciate, mai ales că încerc să fiu cât mai aproape de sufletul, dar și de percepția cititorilor mei, utilizând un limbaj mai accesibil. Acestea se regãsesc fie în cãrţile autorilor respectivi, fie în reviste literare şi de strictã specialitate din ţarã sau în revistele apãrute sub egida ,,EXPRESIA IDEII”. Pe cele mai recente le-am postat şi pe Facebook. În anul 2018, am publicat, tot la Editura Pim din Iaşi, primul volum dintr-o carte conţinând criticã literarã cu titlul ,,Gânduri despre rânduri”. Am în curs de finalizare un dicţionar de criticã literarã despre scriitorii gorjeni. Începând cu anul trecut 2023, colaborez cu ziarul ,,Gorjeanul”, publicând articole de criticã literarã în mod special. Ziarul apare atât pe hârtie, cât şi online.
Reporter: Este sau nu poezia în declin? Dacă ați avea superputeri și ați putea face orice pentru poezia românească, ce urgențe există și ce soluții vedeți?
M.B.: Poezia românească nu este în declin, ci, i-aş spune eu, într-o fazã de stagnare, într-o ciudatã inerţie şi automulţumire în care plagiatul şi autoimitaţia sunt la ele acasã. Nimic interesant nu pare cã se mai întâmplă, deşi mai existã pe ici – colo tentative de inovaţie. Şi cu inspiraţia se stã oarecum prost, pentru cã subiectele sunt cel mai adesea comune. Ceea ce mã doare cel mai mult este faptul cã nu se mai scrie poezie trãitã şi mişcãtoare, ci o poezie ,,artificialã”, în care autorul pare cã priveşte doar, detaşat, subiectul ales, eul liric suferind cumplit de uscãciune. Ori dacã poetul nu este pãtruns el însuşi de ceea ce scrie, cum ar putea el sã anime oare cititorul?!! De aceea cred cã e foarte greu de gãsit soluţii pentru asta, în ciuda superputerilor mele, mai ales într-o societate în care imaginea pare sã primeze şi nu cuvântul…
Radu Buțu: Vă mulțumesc pentru amabilitate și pentru onoarea acordării acestui interviu! Un cuvînt de încheiere, vă rog, pentru cititorii online ai ziarelor R3media.ro și MagazinCritic.ro.
Mariana Bendou: Şi eu vã mulţumesc pentru amabila oportunitate. Ce doresc eu sã le transmit e un îndemn: Continuaţi sã citiţi, cât mai mult, … sã citiţi orice!
august 2024
Pentru o presă întru adevăr, sprijiniți-ne cu o donație. Vă mulțumim!
MAGAZIN CRITIC – ziar online cultural, conservator. Nihil Sine Deo