PE-REPEDE-ÎNAINTE CU POETUL LAURIAN STĂNCHESCU: „Sunt un paznic al memoriei românismului”

Publicat de ZIUA CULTURAL on august 21, 2024

08/ 2024 TRAIAN HORIA

REPORTER: Eu singur n-am cum face un interviu cu mine,
eu singur n-am cum spune ce poezii aveți.
Stimate domn Stănchescu, de fi-va azi sau mâine
spuneți-ne, ruga-v-am, cine și ce sunteți.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


edituratrei.ro

LAURIAN STĂNCHESCU: Identitatea mea vine dintr-un ansamblu genetic îndepărtat. Nașterea mea nu este un act propriu, personal, se datorează unei spirale cu descendență pelasgo-traco-geto-dacică! Străbunii mei mai apropiați sunt martiri și eroi căzuți pe câmpurile de luptă… pentru apărarea patriei, cu cinste, onoare și demnitate. Numele lor? Sunt ca Monumente dedicate Eroilor Patriei și cum aș putea să nu fiu la înălțimea cerească și liturgică a numelui de Stănchescu, pe care îl port?

REPORTER: Vă spun că-n al meu suflet, de ani port o întrebare: de ce la Eminescu, ceruta-ți deshumare?

LAURIAN STĂNCHESCU: Mihai Eminescu este Voievodul Culturii și Limbii Române! Este Templul universalității noastre, este întâiul biograf spiritual al Cosmosului, al exploziei mecanice a Genezei, este scribul lui Dumnezeu.. care a descifrat și ne-a dat Alfabetul nodului gordian al Chiliei lui Dumnezeu – Universul! Am cerut deshumarea acestui Zeu al Românismului, în virtutea cărții mele despre asasinarea sa. În carte spun totul despre moartea și viața sa golgotică, astrală, prometeică… dar trăită în temnița umană a nașterii sale pământene. Documentele cărții de 350- pagini mi le-a dat nepotul său de frate, istoricul academician Gheorghe Eminescu. Am cerut sprijinul Guvernului, Parlamentului, dar toți au rămas nevorbitori, parcă nu erau în același Univers cu Dumnezei și cu Poetul pătimirii noastre identitare.

„Am cerut sprijinul Guvernului, Parlamentului, dar toți au rămas nevorbitori, parcă nu erau în același Univers cu Dumnezei și cu Poetul pătimirii noastre „

REPORTER: Vis de deshumare, negru ca mormântul, 
Pana ta de liric Parchet fumegând 
Deasupra Tăcerii fluture Cuvântul 
Procurorul Lazăr falnic deshumând.

Procurorul Lazăr se pricepe-n mare  
un Stat Paralel ce-ar fi la concret:
însă, la Memoriul pentru deshumare 
ce răspuns livrat-au cei de la Parchet?

LAURIAN STĂNCHESCU: Procurorul General (Augustin, n.n.) Lazăr a deschis un Dosar de ucidere a Poetului, dar hazardul politic a decis stingerea sa în tenebrele politicului.
 
REPORTER: Un regat pentru-o țigară, un regal pentru-o idee                

Ați vrut ca să îl aduceți pe Brâncuși până în țară                  
În guvern proștii-s legendă, la partide-s epopee
Cât v-au sprijinit politic, în ideea asta rară?

LAURIAN STĂNCHESCU: Constantin Brâncuși a oprit clasicismul universal al sculpturii grecești și a creat clasicismului antichității de astăzi în cosmogonia Artei. În 1914… a fost numit în America, în urma expoziției personale, Părintele Sculpturii Moderne: ei zic că este Patriarhul lui Dumnezeu și Titanul din Hobița! La 16 martie 1957, la ora 2 dimineața, Constantin Brâncuși se stinge din viață, iar pe 19 martie este înmormântat la cimitirul Montparnasse din Paris. A strigat de pe patul de moarte…„mor neîmpăcat sufleteşte că nu pot să-mi dau sufletul în ţara mea, iar material că voi putrezi în pământ străin, departe de fiinţa cea mai dragă, mama mea”. Statul român, prin Victor Ponta… nu a auzit strigătul românului Brâncuși către Țara sa. Personal, am avut trei întâlniri cu Ponta ca premier.

„De pe patul de moarte, Brâncuși a strigat: „Mor neîmpăcat!”

REPORTER: Să torni la rime grele, cu versuri în galopuri, 
Să potrivești cuvinte, cum pui la sticle dopuri
Și când vezi vreo femeie, la suflet găsești cheia
Și de-aia-ntreb acuma, cum definiți femeia?

LAURIAN STĂNCHESCU:  Femeia este explozia lirică a Universului, născătoarea divinității umane și cel mai frumos vers creat de Dumnezeu

(…)

„Femeia este explozia lirică a Universului”

REPORTER: Un dor ca poezie 
a cernerii-i e sita
Și de-aia-ntreb: cum este 
cu dorul de Nichita?

LAURIAN STĂNCHESCU: Nichita Stănescu este necuvântul Creației lui Dumnezeu, este strigătul care a zguduit și a mărit depărtările Cosmosului eminescian. Nichita este un Ahile al Poeziei troiene, este fulgerul care descătușează nodul gordian din Cuvânt și îl împletește cu străvechimi rupestre. A fost un meteor care a ars reversibil, dinspre Dumnezeu spre Dumnezeu.

Dinspre Dumnezeu spre Dumnezeu…”

REPORTER: Ca setea cea eternă ce-o au dupăolaltă
(noblețea la statuie doar marmura s-o zică)
Când poezia plânge pe un peron de haltă
Ce planuri mari aveți pentru o țară mică?

LAURIAN STĂNCHESCU: Idealul meu este să adun românii la sânul României! Sunt un paznic al memoriei românismului.

Donează pentru Glasul.info!

În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei)    |    RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 Books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă. Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
1 2


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Lasă un răspuns

Next Post

“MUSIC IMPROVISATION FOR SOCIAL CHANGE”

vin aug. 23 , 2024
The aim of Music for EU-ths is to create and strengthen our community that, through the development of specific skills related to music, learns to collaborate, communicate and overcome the barriers of prejudice, stereotype and cultural ones, with the aim of rediscover ourselves as members of a single close-knit group. […]

Poate vă place și:

Donează pentru Glasul.info!

În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei)    |    RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
libris.ro