La 18 octombrie 1955, după ce Securitatea obține prin constrângerea lui Vasile Marciuc informații despre locația lui Gavril Vatamaniuc, acesta este arestat în satul Voievodeasa

Grupul de partizani anticomuniști români din Bucovina ce a acționat în perioada 1949-1955 a purtat numele liderului acestuia, Gavril Vatamaniuc. Dat afară în anul 1948 din cadrul jandarmeriei după ce intră într-un conflict ideologic cu locțiitorul politic, sergentul major de jandarmerie Gavril Vatamaniuc din Constanța, nimeni altul decât fratele partizanului  Ion Vatamaniuc (1903-1992), ajunge rapid în atenția Securității și este pus sub urmărire.

Așteptându-se să fie oricând arestat, Gavril Vatamaniuc se refugiază la sfârșitul lunii noiembrie a anului 1949 în pădurile din zona Suceviței, în județul Suceava. În acele păduri își construiește un adăpost rudimentar, unde primea din când în când alimente din partea familiei. Peste un an de zile i se alătură alți membri, aceștia aducând cu dânșii însă și arme.

În ciuda faptului că Securitatea reușise să-și infiltreze informatori printre angajații ocolului silvic, majoritatea dintre aceștia au ajuns să-i ajute pe partizani, aducându-le mâncare și oferindu-le informații importante.

La începutul anului 1955, cu ajutorul unui pădurar, trupele de securitate le descoperă ascunzătoarea și năvălesc peste ei, în timp ce în ascunzătoare se găseau doar Motrescu și Vatamaniuc. Au loc câteva schimburi de focuri, din care scapă ambii partizani, însă aceștia în încercarea lor de a scăpa împușcă trei soldați și un câine (n.r. (Ion Popescu, Gheorghe Dumitrache, Mihai Vălimăreanu și câinele său, Afumatu).

La 18 octombrie 1955, după ce Securitatea obține prin constrângerea lui Vasile Marciuc informații despre locația lui Gavril Vatamaniuc, acesta este arestat în satul  Voievodeasa.