Academicianul ungur Jancso Benedek: „Acești bolohoveni sunt cu siguranță români, deoarece supranumele orașului Bolechov din Galiția este „villa Valachorum””

Ceea ce se feresc cercetătorii și istoricii români să afirme cu tărie, și anume că bolohovenii (n.r. volohovenii, volohi, bolohi) sunt cu siguranță români și că spațiul etnic românesc era cu mult mai mare, chiar și dincolo de Bug, și mai ales de-a lungul cursului râului Bug, o face însă chiar un academician maghiar în secolul XIX, Jancso Benedek.

Potrivit academicianului ungur Jancso Benedek, Cronica lui Hypatios menționa că în anul 1150 exista pe cursul superior al Bugului o regiune Bolochovo,, ai cărei locuitori se numeau Bolochovczok (n.r. din maghiară, Bolohoveni). Acești Bolochovczok (n.r. bolohoveni) sunt, cu siguranță, români, deoarece supranumele orașului Bolechóv din Galiția este „villa Valachorum” în vechile documente latine”.

Și nici nu-i de mirare că ungurul Jancso Benedek își permite să afirme cu siguranță deplină că bolohovenii de fapt erau români. Bolohovenii erau cunoscuți foarte bine de către Regatul Ungariei pentru că în anul 1231 aceștia jucând un rol foarte important în regiune, intervenind în conflictul dintre cnezatul Haliciului și Regatul Ungariei. Deși cneazul de Halici-Volînia a încercat să-i supună și să le distrugă orașele, bolohovenii rezistă și satele lor s-au condus multă vreme și după 1275 după vechiul drept românesc (jus valahicum).

Pe hărțile poloneze lângă Bolechow figura inscripția „Woloska wies”, iar întreaga regiune Bolechow era brăzdată de toponime derivate din numele Bolohovenilor. (n.r. vezi articolul din presa poloneză „Cine sunt valahii?” )

Originea numelui Volocholov provenită de la Voloch, a dovedit-o mai întâi Emil Kaluzniacki
prin documente, în care localitatea Bolechov din Galiţia este numită Villa Valachorum dicta. Emil Kaluzniacki, profesor la Universitatea din Cernăuți, a dovedit că de fapt bolohovenii erau români care au avut forme de organizare administrativă și militară regională în zone aflate dincolo de ce se știa pană acum ca făcând parte din spațiul etnic românesc, adică au avut cnezate dincolo de Nistru, dar și în părțile Podoliei, Volîniei și Galiției.

De la același Emil Kaluzniacki aflăm faptul că orașul Jedecev, un important scaun de judecată al bolohevenilor se numea „orașul valhilor”, „Villa Valachorum dicta”. Printre cei mai cunoscuți voievozi ai bolohovenilor pot fi amintiți „Alexandru din Belț” și „Gleb al lui Irimia”. În cronicile istorice slave, acești conducători ai bolohovenilor erau numiți „knjazi Bolochovscii”.

O ţară a Bolochovenilor, „zemlia Bolochovskaja”, se găseşte menţionată în Podolia, încă din anul 1150, iar în izvoarele bizantine se vorbește despre Bolochoveni pe la anul 1164.

La începutul secolului XX, Dimitrie Onciul publica în lucrarea sa „Din trecutul Bucovinei” faptul că termenul de boloch se păstrase în Nordul Bucovinei și era atribuit rutenilor care vorbeau stricat românește, pe care îi numeau ironic „Români de la Bolehova”.