Cu toată asuprirea ungurească, românii erau încă sub impactul promisiunii făcute în 1848-1849 de către imperialii austrieci care pentru a-i atrage de partea lor împotriva revoluției maghiare le-au promis românilor exact ceea ce ungurii le-au refuzat cu vehemență timp de secole întregi, și anume recunoaşterea naţiunii române ca naţiune politică.
În acest climat, românii din Transilvania, Maramureș, Crișana și Banat au început să lupte pentru dreptul lor la autodeterminare, să lupte pentru a-și apăra identitatea națională și culturală. Astfel încep să apară primele asociații culturale în provinciile încă aflate sub dominația austriecilor. Mare lucru, pentru că până atunci erau cenzurate până și cărțile în limba română aduse de peste munți din Moldova sau din Țara Românească.
Astfel, 5/17 februarie 1861 ia ființă Asociația pentru cultura poporului român din Maramureș (Asociațiunea pentru cultura poporului român din Maramureș) la Sighetul Marmației avându-l ca președinte pe Iosif Man. Efervescența culturală ia avânt în Maramureș, fiind implicat atât clericul cât și intelectualitatea românească.
“Sighetul Marmaţiei este cunoscut în judeţ şi ca centru cultural, în special din perioada interbelică, atunci când oraşul avea statutul de reşedinţă a Maramureşului. În 1861, în Sighet, a luat fiinţă prima Asociaţie Culturală românească din Transilvania (Asociaţia pentru Cultura Poporului Român din Maramureş). Un an mai târziu se deschide „Preparandia”, prima şcoală românească de învăţători. Această şcoală, a pregătit în primii ani 120 de învăţători şi funcţionari. Dovezi ale vremurilor, se găsesc la Muzeul Maramureşean, dar şi în Muzeul în aer liber al satului maramureşean. Oraşul a fost gazda primei instituţii de învăţământ superior din judeţ. Astfel, din 1838 până în 1920, a funcţionat Academia de Drept.”, scrie primaria-sighet.ro
Dorința de cultură și de a-și afirma identitatea culturală românească prinde contur la început în anul 1861 prin Asociaţiunea Maramureşană pentru Literatura şi Cultura Poporului Român.
“Această primă asociaţiune culturală la românilor a susţinut o preparandie, care a fost predată la anul 1880 diecezei greco-catolice române din Gherla, susţine un internat pentru studenţime în Sighet, bibliotecă şi editează «Analele». «Astra» are despărţeminte: în Sighetu! Marmaţiei şi în Vişăul de Sus, cu agenturi şi biblioteci poporale la sate. Asociaţiunea învăţătorilor din Maramureş, cu fond şi bibliotecă.”, scrie Ion Bârlea
“Asociaţiunea pentru cultura poporului român din Maramureş şi-a concentrat atenţia pe educarea tinerilor maramureşeni, mai ales a celor cu posibilităţi materiale limitate pentru frecventarea şcolilor şi pregătirea unui viitor mai bun. Convictul Asociaţiunii a avut în acest proiect un rol central, susţinut de toţi clericii, mirenii, de comunităţile săteşti ale Maramureşului istoric.”, scrie muzeograful Todinca Gheorghe
Directorul Muzeului Maramureşan, Sighetu Marmaţiei, analizând procesele verbale ale Asociaţiunii pentru cultura poporului român din Maramureş (1903-1906)
Asociațiunea pentru cultura poporului român din Maramureș va lega strânse legături cu ASTRA și cu marii intelectuali din “Asociațiunea” condusă de la Sibiu, punându-se și în Maramureș bazele unor fructuoase organizări culturale. Rețeaua făcută de ASTRA a stat la baza succesului unirii Transilvaniei, Maramureșului, Crișanei și Banatului cu România. Fără munca neobosită a acestor români care au început din a doua jumătate a secolului XIX lupta identitară pentru afirmarea culturală și socială a poporului român, misiunea de vedea românii întregiți pe aproape toate teritoriile locuite de români, ar fi fost cu mult mai grea.