23 Martie 1873 – Împotriva măsurilor privind interzicerea folosirii limbii române în administraţia locală în Sâmbăteni, a protestat Corpul reprezentativ al comunei

La 23 martie 1873 la Sâmbăteni, în județul Arad are loc protestul Corpului reprezentativ al comunei Sâmbăteni, împotriva măsurilor privind îngrădirea autonomiei comunale şi interzicerea folosirii limbii române în administrația locală.

Evocator pentru această măsură discriminatoare a statului ungar împotriva identității românești este și raportul avocatului arădean Mircea V. Stănescu, adresat Curiei regale din Budapesta (în anul 1873), prin care protestează împotriva interdicției instituite de autorități privind utilizarea limbii române în administrație și justiție.

Relevant pentru lupta de opoziție împotriva maghiarizării totale a administrației și a justiției de către statul ungar este și articolul apărut în ziarul Albina din 30 martie 1873, anul VIII, nr. 21, articol intitulat “Terorism politic național”:

“Sâmbăteni, comitatul Aradului, în 23 mart 1873, din partea corpului reprezentativ comunal, despre ședința extraordinară, ținută astăzi, și convocată la cererea unei părți a patra din membrii săi in obiectul ordinațiunei dlui vice-comite comitatensu dd. 11 martie a. c. nr. 1991, prin care se respinge apelat’a comunei din 29 fauru a. c. relativa la ordinațiunea dlui vice-comite din 4 fauru 1873, nr. 1081, in caus’a uzului limbei române ân afacerile oficiale ale comunei.”

Fragment dintr-un articol din ziarul Albina din 30 martie 1873, anul VIII, nr. 21

După compromisul din 1867 și instalarea dualismului austro-ungar, Ungaria a fost tot mai agresivă derulând campanii de stat pentru maghiarizarea românilor de pe teritoriul Transilvaniei și Ungariei. Doar momentul 1 Decembrie 1918 a stăvilit această uriașa campanie de genocid identitar îndreptată împotriva naționalităților nemaghiare de pe teritoriul Transilvaniei.

Din păcate, prin trădarea “Aliaților” care una au promis pentru a atrage România în Primul Război Mondial și alta au făcut după terminarea războiului, toți românii rămași dincolo de hotarele României în Câmpia de Vest a Crișanei, au fost supuși unui și mai amplu program de deznaționalizare și maghiarizare agresivă. Astăzi, din peste un milion de români care erau cândva pe teritoriul Ungariei de azi, mai sunt abia câteva zeci de mii de români, însă și aceia pe cale rapidă de maghiarizare….