3 Iulie 1910 - Român amendat de unguri pentru că pe harnașamentul calului erau prezente cele trei culori ale tricolorului românesc
Unul dintre paradoxurile antiromânismului din Ardealul teorizat de administrația maghiară în perioada dualismului austro-ungar este prigonirea tricolorului românesc. Ca român în Transilvania, puteai să ai de suferit fel și fel de abuzuri din partea ungurilor dacă li se părea că vestimentația ta conține cele trei culori ale tricolorului românesc. Dar să ajungi să fii amendat și pentru că harnașamentul calului avea niște culori care se apropiau de cele ale tricolorului românesc?
“La 3 iulie 1910 Ion Iancu din Bucium Poeni (Alba) e pedepsit de solgăbirăul din Roşia cu 200 coroane pentru că: pe fruntea calului de la trăsură atârna panglică roşie, iar sub ureche era o placă de nichel, care – precum spunea ancheta – „deşi privită de aproape e de culoarea nichelului intinat, de departe însă pare galbenă”, iar sub această placă era prinsă o panglică vânătă. Ion Iancu a fost pedepsit pentru „agitaţie” şi purtarea culorilor unui stat străin.”
Acest episod din 3 iulie 1910, în care Ion Iancu din Bucium Poeni a fost amendat cu 200 de coroane de către solgăbirăul din Roșia, reflectă atmosfera tensionată a vremii din Transilvania aflată sub dominație austro-ungară, unde orice manifestare națională românească era tratată cu suspiciune și adesea sancționată.
Aceste culori, roșu, galben și albastru, erau interpretate de autorități ca fiind culorile românești (sau ale unui „stat străin”, cum le-au numit în mod acuzator), ceea ce era considerat act de „agitație națională”. Autoritățile maghiare erau extrem de vigilente și represive în fața oricărei simbolistici tricolore românești, chiar și atunci când apărea în forme neintenționate sau decorative.
Ion Iancu a fost amendat cu 200 de coroane – o sumă uriașă pentru acea vreme, echivalentă cu mai multe luni de muncă.Motivația a fost: „purtarea culorilor unui stat străin” și „agitație”.
Această întâmplare este o mărturie a politicii de maghiarizare agresivă din Ardeal la începutul secolului XX. Purtarea tricolorului românesc era interzisă, iar orice semn de identitate națională era tratat drept subversiv. În ciuda acestor presiuni, țăranii și intelectualii români au găsit forme simbolice subtile de a-și afirma identitatea – chiar și prin panglici, broderii sau elemente de harnașament.
Într-un context european tensionat, marcat de rivalități imperiale și de aspirațiile naționale ale popoarelor aflate…
24 iulie 1772 – Prima voce colectivă pentru Unirea și Independența Țărilor Române În vara…
La confluența marilor frământări revoluționare ale anului 1848-1849, în mijlocul unei Europe zbuciumate de idealuri…
La 24 iulie 1849 armata maghiară condusă de Jozef Bem este înfrântă la Roșia Montană.…
La 23 iulie 1859 avea loc nașterea presei militare românești: „Observatorul militar, diariu, politicu și…
Evenimentul petrecut la 21 iulie 1551, când Isabella a Ungariei și fiul ei, Ioan Sigismund…
Leave a Comment