3 Iulie 1910 – Român amendat de unguri pentru că pe harnașamentul calului erau prezente cele trei culori ale tricolorului românesc

Unul dintre paradoxurile antiromânismului din Ardealul teorizat de administrația maghiară în perioada dualismului austro-ungar este prigonirea tricolorului românesc. Ca român în Transilvania, puteai să ai de suferit fel și fel de abuzuri din partea ungurilor dacă li se părea că vestimentația ta conține cele trei culori ale tricolorului românesc. Dar să ajungi să fii amendat și pentru că harnașamentul calului avea niște culori care se apropiau de cele ale tricolorului românesc?

“La 3 iulie 1910 Ion Iancu din Bucium Poeni (Alba) e pedepsit de solgăbirăul din Roşia cu 200 coroane pentru că: pe fruntea calului de la trăsură atârna panglică roşie, iar sub ureche era o placă de nichel, care – precum spunea ancheta – „deşi privită de aproape e de culoarea nichelului intinat, de departe însă pare galbenă”, iar sub această placă era prinsă o panglică vânătă. Ion Iancu a fost pedepsit pentru „agitaţie” şi purtarea culorilor unui stat străin.”

3 Iulie 1910 – Român amendat de unguri pentru că pe harnașamentul calului erau prezente cele trei culori ale tricolorului românesc

Acest episod din 3 iulie 1910, în care Ion Iancu din Bucium Poeni a fost amendat cu 200 de coroane de către solgăbirăul din Roșia, reflectă atmosfera tensionată a vremii din Transilvania aflată sub dominație austro-ungară, unde orice manifestare națională românească era tratată cu suspiciune și adesea sancționată.

Aceste culori, roșu, galben și albastru, erau interpretate de autorități ca fiind culorile românești (sau ale unui „stat străin”, cum le-au numit în mod acuzator), ceea ce era considerat act de „agitație națională”. Autoritățile maghiare erau extrem de vigilente și represive în fața oricărei simbolistici tricolore românești, chiar și atunci când apărea în forme neintenționate sau decorative.

Ion Iancu a fost amendat cu 200 de coroane – o sumă uriașă pentru acea vreme, echivalentă cu mai multe luni de muncă.Motivația a fost: „purtarea culorilor unui stat străin” și „agitație”.

Această întâmplare este o mărturie a politicii de maghiarizare agresivă din Ardeal la începutul secolului XX. Purtarea tricolorului românesc era interzisă, iar orice semn de identitate națională era tratat drept subversiv. În ciuda acestor presiuni, țăranii și intelectualii români au găsit forme simbolice subtile de a-și afirma identitatea – chiar și prin panglici, broderii sau elemente de harnașament.

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

A apărut numărul 94 al revistei MAGAZIN CRITIC

Aceasta este o ediție dedicată celor care scriu România de astăzi, celor care transformă gândul…

2 săptămâni ago

CONVOCARE CONGRESUL PARTIDULUI GLASUL NEAMULUI

Brad, 12 septembrie 2026, Hunedoara În conformitate cu prevederile Art. 37–39 din Statutul Partidului Glasul…

3 săptămâni ago

Am revenit! De ce pensionarea personalului didactic mai devreme de 65 de ani?

De ce pensionarea personalului didactic mai devreme de 65 de ani? Acum, aproximativ 8 ani, ceream…

o lună ago

Tendința petrecerilor minimaliste: mai multă joacă, mai puține brizbrizuri, aceeași bucurie

Deschideți orice rețea de socializare și veți fi bombardați de imagini ale unor petreceri pentru…

o lună ago

15 Iulie 1858- Au fost tipărite în Moldova, primele mărci poștale. Acestea erau vestitele “Cap de bour” a căror primă emisiune cuprindea patru timbre

15 iulie 1858 – „Cap de Bour”, prima marcă poștală românească, simbol al demnității și…

2 luni ago